Capitolul 35

1K 42 0
                                    

Mă trezesc din somn și văd că Bella nu e lângă mine. Mă uit la ceas. E deja 10. Mă ridic din pat și încerc să mă ridic în picioare. Reușesc. Puțin mă mai doare piciorul dar, sunt sigur că o să-mi revin. Merg spre ușă și dau nas în nas cu Bella, când o deschid.
- Ce faci?întreabă ea și văd că are o tavă cu micul dejun pe ea, în mâini.
- Veneam să văd pe unde umbli.spun eu și îi zâmbesc. 
- Hai, du-te înapoi în pat. Azi ești scutit de orice efort. spune ea și mă împinge înapoi spre pat.
- Știi, dar mă simt mai bine.spun eu încercând să o conving.
- Trebuie să te recuperezi, așa că treci în pat și stai cuminte! ordonă ea.
- Da, să trăiți!spun eu și râd de situație. Ea, de un metru și o speranță, să-mi dea mie ordine. Decid să o ascult și să merg în pat. Mă așez și ea vine cu tava și o pune pe noptiera de lângă pat.
- Hai să mănânci.spune ea și ia cuțitul și taie ouăle ochiuri ce mi le-a adus să mănânc, în bucățele mai mici. Ia o bucată cu furculița și mi-o ridica la nivelul feței.
- Ce faci?o întreb eu amuzat.
- Îți dau să mănânci. Deschide gura.spune ea și mie îmi vine sa râd, dar o deschid și ea îmi bagă mâncarea în gură ca la pui. Îmi dă să mănânc tot și după se ridică. Pune farfuria și tacâmurile în tavă și se ridică.
- Merg să le spăl.spune și iese pe ușă.
Eu merg să mă îmbrac. Piciorul mi-e cu mult mai bine. Mă îmbrac in niște pantaloni negri și o bluză gri. Bella vine înapoi sus în mână având ceva cremă. 
- Hai, stai jos, ca să te dau cu crema asta.spune și eu mă așez. Îmi ia piciorul și îmi trage mai în sus pantalonul mai în sus. Și șoseta mi-o da jos. Începe să mă dea cu cremă. Degetele ei reci sunt atât de fine. După ce crema intră în piele, îmi trage pantalonul înapoi și îmi dă șoseta.
- Mă simt ca un copil.spun eu râzând.
- Ești un copil.spune ea și scoate limba spre mine apoi râde.
- Da, un copil așa de 29 de ani.spun eu și mă întind și o sărut pe obraz.
- Derek? Ce zici dacă facem Revelionul în familie? Adică să mergem acasă.spune ea ezitând.
- Bella, ție nu-ți place aici?spun eu să mă asigur de un lucru.
- Ba da, din contră, a fost cel mai perfect Crăciun pe care l-am sărbătorit vreodată.spune ea și mă privește drept în ochii.
- Mulțumesc, că mi-ai dăruit acest Crăciun.spune ea și mă sărută pe obraz. Gestul ei m-a surprins puțin. O sărut pe buze.
După ce ne desprindem spun:
- Eu îți mulțumesc! Fără tine, acest Crăciun nu era perfect. Te iubesc.spun și o mai sărut odată.
- Oricum de revelion va fi o petrecere la hotelul meu și o să mergem acolo cu toată familia.spun eu după sărut.
- Bine. Mulțumesc că mă înțelegi.spune ea și mă îmbrățișează.
- Deci mai avem o zi de stat aici. Eu zic sa mergem la partie.spun eu.
- Dar tocmai ți-ai scrântit piciorul.spune ea.
- O să fiu atent, iubito.spun eu și o sărut în colțul gurii.
- Bine.spune ea.
- Hai să mergem să ne îmbrăcăm în salopete.spun eu și merg spre dulap de unde scot îmbrăcămintea, apoi o iau către ușă, ca să mă schimb în baie.
După ce ne-am îmbrăcat, ne-am urcat în mașină și duși am fost la schii.
După vreo 5 ore în care ne-am distrat pe cinste, am luat-o din nou spre casa.
Am ajuns acasă morți de oboseală. Am făcut fiecare câte un duș. Eu acum stau și o aștept pe Bella pe canapea. A mers să facă dus. O văd că vine.
- Ce mai vrei sa facem?spun eu.
- Păi să facem ceva de mâncare. Ce vrei să mănânci?spune ea.
- Hai să facem paste.spun eu și mă ridic de pe canapea și ne îndreptăm împreună spre bucătărie. 
Pregătim ingredientele și începem să ne învârtim prin bucătărie ca să pregătim ceva comestibil. După ce terminam cu mâncarea, care arată chiar bine, începem să mâncăm. Terminăm și de mâncat și spălăm vasele, apoi mergem și ne punem în pat.
- Derek?spune ea din brațele mele.
- Da?
- Mâine mergem acasă?mă întreabă ea.
- Da.
- Și când ne facem bagajele.
- Mâine ne trezim de dimineață și le facem.spun eu.
- Bine. Noapte buna.
- Noapte bună, iubito.spun eu și o strâng mai bine în brațe.

BellaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum