Străinul

290 12 1
                                    

Când m-am întors, Dan și cu Mara mă așteptau de parcă doreau să știe dacă s-a întamplat ce își imaginează ei. 

Mă descalț și pășesc amuzată în living: 

-Sper că nu o să vă fie rău de la mancare! 

-Asta ai să ne zici? Ei haide, nu mai fugi de noi. Știm deja că e interes. 

Mă tachinează Dan de parcă este o țață și Mara se uită zambind spre mine : 

-Se pare că Dan vrea să te vadă cu unul cat mai curand. Nu mai scapi de gura lui. 

-Dan, Mara, nu este nimic între David și mine. E adevărat, el vrea, dar nu simt în sensul acela. Nu vreau să mă implic în ceva. 

Dan se încruntă fără să știe ce este cu mine, dar Mara își aduce aminte de ceea ce i-am povestit : 

-Dan, lasă fata în pace! Tu ai găsit pe una înaintea sa? Și tu ești singur cuc! 

Dan se uită trădat spre sora lui, care râde cu gura pană la urechi : 

-Nu te mai holba! Nici măcar nu știu care sunt fostele tale. Mereu te ascunzi de mine. Oare ai un secret? 

-De ce discutăm despre mine și fostele mele? E vorba de Elisa, soră. 

-Pentru că Elisa o să fie sigură pe viitor, nu acum. Ea e mai diferită, nu e ca noi. Vrea pe cineva, dar nu vrea. Nu știu cum să-ti explic, e complicat, nu ești femeie să pricepi ! 

-Dar tu soră? Tu de ce te pui în ecuatie? Tu nu semeni cu Elisa. 

Mara își duce mana la inimă și joacă teatru, iar eu mă așez în fotoliu cu mana la cap : 

-Ar trebui să ne culcăm. E tarziu. Mulțumesc pentru că m-ati așteptat. 

-Elisa, e ceva ce nu știu? Nu te-as mai presa, dacă aș afla.

Îmi explică Dan pe un ton cald, bland, iar Mara se duce țintă spre acesta și îi trage una peste braț : 

-Vrei să mă alergi prin toată casa? În fond, nu am de gand să renunț. Iancu o să fie cu mine, măcar o noapte! Am o obsesie pentru el. 

-Soră, tu vrei să te alerg, nu? Deja mă enervez. 

-Iancu nu a gresit cu nimic, eu am băut fiindcă sunt mai copilăroasă. Nu știu, m-am purtat stupid. 

Pică Mara pe ganduri și Dan o prinde de braț în secunda următoare : 

-Iancu nu este de nasul tău, soră. Nu simte ca tine. Nu e clar? 

-Și ce? Nu mă vrea nici măcar pentru o partidă? AȘA URATĂ SUNT? 

-Soră, cum să spui una ca asta? Tu nu ești o fată ușoară! 

-Dar nu sunt nici o fată cuminte, DĂNUȚ. Eu nu sunt ca tine. Sunt mai pornită, mai decisă. Dacă vreau pe cineva, trebuie să fie al meu. PUNCT. 

-Soră, nu îmi place deloc gandirea ta. Sigur nu semeni cu tata? 

-Nu începe iar cu familia noastră și așa, nu le pasă de noi! Ce, ți se pare că mama e perfectă? Cred că uiți că bea prin baruri și se dezbracă pentru bărbati! 

-Soră, cum să vorbesti de mama  astfel? Nu e frumos! Mara, tu chiar ești nerusinată deja. 

-De ce, pot să știu? Fiindcă semăn cu ei, fiindcă am viața lor, viață pe care ne-au băgat-o amandoi pe nas? Tu nu erai ca mine, să-i asculti, dar eu da. Ei bine, am gresit, dar de unele obiceiuri nu pot să scap. 

O șansăWhere stories live. Discover now