Durere vie

236 9 1
                                    

Dimineață nu prea am avut poftă de mancare. Iar la parter am dat de Mara, care îl aștepta în fața ușii de la intrare pe fratele ei, îmbrăcată fiind în pijamale : 

-Mara, ce tot faci acolo? 

-L-am trimis pe Dan la magazin! Se pare că am rămas fără tampoane și încă nu mi-a trecut! 

Se vaită Mara pe un ton amărat, iar eu fac un pas spre ea și încerc să nu râd, mai ales că știu cum este : 

-Mara fratele tău o să vină în curand. În plus, de ce nu mi-ai zis? Mai am unele de data trecută, nu le-am folosit. 

-Serios? Ei bine, nu am vrut să te trezesc! Dar ține-le la tine. Că oricum o să apară cu un pachet, sper să ia însă două. 

Deschide Mara ușa, de parcă l-a simțit pe Dan și el se uită uimit în direcția mea : 

-Să nu-mi spui că trebuia să cumpăr mai multe, oricum s-a uitat toată lumea la mine! 

Îi întinde el punga surorii sale, care nu îl bagă în seamă și care fuge pe scări cu viteză : 

-Doar Mara are nevoie Dănuț. Nu ți-ai luat și tu ceva dacă tot ai fost? 

Dan închide ușa după acesta și se descalță, fiind atent însă și la mine : 

-Nu prea am stat cu gandul la mine. DACĂ MARA A INSISTAT SĂ MĂ ÎNTORC REPEDE. ORICUM AM LUAT DOUĂ, SPER SĂ-I AJUNGĂ! AM FOST ÎNTREBAT DACĂ LE CUMPĂR PENTRU IUBITA MEA, AUZI TU! DE PARCĂ NU POT SĂ CUMPĂR PENTRU MAMA SAU PENTRU SORA MEA. DE CE TOȚI SE GANDESC IUTE LA IUBITE? 

Pare Dan furios, iar eu mă gandesc la niste cuvinte potrivite. Însă înainte să deschid gura, Dan mă trage spre acesta și mă tachinează amuzat : 

-Nu mă lua în seamă, nu am vrut să sune așa, ciudat. Sper că nu te gandesti la altele despre mine. Adică, m-am înfuriat pe moment. MAI ALES CĂ ERAU FEMEI. BĂRBATII PĂREAU DISTRASI, ORI POATE CÂNTĂREAU SITUAȚIA ÎN CAPUL LOR. NU I-AM VĂZUT SĂ CUMPERE AȘA CEVA PENTRU FEMEILE LOR! 

-Dar tu, Elisa, nu te pregătești? Trebuie să mergi la muncă, sunt sigur că abia aștepti să-l vezi pe ALONZO. 

-Dănuț, nu mai aduce vorba de el. Serios că nu este așa cum crezi. Are logodnică. Mi-a zis despre ea, chiar dacă se ceartă mai tot timpul . 

-Chiar? Oare cat de ușor e să vorbesti despre ființa dragă cu o altă persoană de acelasi sex? Eu nu aș face asta. 

-Dănuț, bărbatii sunt diferiti, nu crezi? Nici femeile nu sunt toate la fel, cum e în acea melodie. 

-Nu sunt? Poate nu sunt, dacă stau să mă gandesc tu nu ești ca Mara și Mara nu e ca tine. DECI PRESUPUN CĂ AI DREPTATE. 

-De ce ai zis acele vorbe? Cum să te cred în alt fel? Dacă ai ceva de ascuns, nu o face. Poți să ai încredere în mine. Din ce văd nici sora ta nu știe. 

Dan se uită spre mine lung, iar eu aștept să mi se deschidă, dar înainte să o facă, Mara apare de pe scări mai fericită ca înainte : 

-Fratele meu drag, nu am apucat să-ti mulțumesc, dar știi deja cat de mult te iubesc, nu? Ce mancăm azi? 

Stă Mara pe ultima treaptă și Dan îmi zice pe un ton jos : 

-Altă dată. Ți-aș zice ție, dar nu acum. Mai poți aștepta? Poate o să fie un moment pe viitor. 

-Sigur, cand ești pregătit, o să fiu aici să te ascult. Dar nu mai crede că o să am nu știu ce reacție. Te voi asculta și te voi înțelege, orice o să fie. 

O șansăWhere stories live. Discover now