O șansă

Feel it

 Alonzo pov ( capitol special ) 

Cum se schimbă lucrurile în viață. Parcă ieri eram în Italia, cu logodnica mea Ma-Ri și vorbeam despre planuri de viitor. Momente în care eram absent, pentru că mă tot gandeam la ceea ce am de gand să fac aici, în România. Se pare că legătura mea cu România este mult mai profundă decat mi-aș fi imaginat. Membri din familia mea provin de aici, nu este nevoie să mai spun că am ceva în sange. Și parcă, mai este ceva. Ma-Ri și cu mine oricum eram opusi la fire. Ea dorea să se întoarcă într-o zi, în Seoul, că doar acolo s-a născut. E adevărat că mi-a propus să merg cu ea, dar ce să fac eu, pe alt continent? Nu știu o boabă din limba sa maternă și nici nu am dorit să o învăț vreodată. Nu prea am avut o relație strânsă, dacă nu dorea să mă susțină, cum să o mai las în viața mea? I-am dat drumul. 

A fost doar o logodnă, oricum nu doream să mă căsătoresc așa devreme. Ce contează ce vor ai mei? Eu fac tot ce cred că este mai bine pentru mine. Ei îmi dau sfaturi, eu decid însă.

 Iată-mă în clipa de față în casa Elisei, în care mă aflu cu un interes. 

Da, este vorba și despre Ștefan. Copilul acesta are ceva ce mă atrage la el, la fel ca Elisa. Nu știu ce este, dar nu pot ignora ceea ce simt. Adevărul este că la început, Elisa a fost o provocare pentru mine. Faptul că am argumentat, nu a făcut decat să-mi crească interesul pentru ea. 

Ce fel de bărbat dorește o femeie umilă și care nu are un cuvant de zis în fața lui? Nu eu în orice caz.

 Eu vreau o femeie care să impună respect, care își cunoaste valoarea și care fură inimi așa ca Elisa. Nu că inima mea este la ea. NU ESTE. Înainte să ajungă, trebuie să mă asigur că simte și ea . Tot am impresia că este o chimie între noi stranie.

Mă pot înșela. Nu în cazul ei. Mă pricep la femei, așa cred. Deși Elisa nu este ca restul din viața mea, nu că au fost fără număr. Se vede că ele au avut ceva probleme, nu eu. Nu am dat de una normală, deși m-am străduit să o găsesc. Ori erau prea geloase, ori erau doar pentru ele, ori visau prea repede la copii. STAI, CE?! Nu este ură. Mie îmi plac femeile. Dar nu prea am găsit una pe gustul meu. 

Oricum, Ștefan o iubeste mult pe Elisa. Ca să fiu apropiat de el, de aici trebuie să încep. Elisa a fost de acord cu ideile mele, ce avea să facă? Știu că nu o să renunțe ușor, știu că are de gand să mă trimită din casa sa. DAR NU VREAU SĂ PLEC REPEDE. CINE ȘTIE? POATE MĂ INSTALEZ FOREVER AICI. 

Trebuie să aflu și mai multe despre ea. Trebuie să știu ce secrete ascunde. Ce a făcut-o să fie femeia de azi. Ce trecut are. Familia sa. 

Multe sunt. 

Am fost primul care s-a trezit. Normal că am dormit pe podea, însă în aceeasi cameră cu Elisabeta. Nici măcar o dată nu s-a întors cu fața spre mine. A DORMIT DOAR CU SPATELE LA MINE. Se vede de la o poștă că este încăpățânată și vrea să se țină cat mai departe de mine. Oare de ce se teme? Ce se poate întampla gresit între noi? În cel mai rău caz,  sfarșim prin a ne iubi amandoi ca la început. Nici măcar nu știu ce varstă are. Deși nu cred că mai este la prima tinerețe. Cred că sunt mai mic decat ea. Nu trebuie să afle. 

Mă ridic în capul oaselor și trag aer în piept. Ar trebui să mă pregătesc să merg la firmă, dar nu vreau. Este David acolo, se descurcă și fără mine. Nu este firma mea oricum. Eu sunt doar în trecere, deci pot lipsi în unele zile. 

Fac un pas spre patul în care doarme Elisa și încerc să o ating. Oare are un somn sensibil? Îmi trec mana prin părul ei, care este întins pe pernă, dar nu simte nimic. ESTE MOALE. Miroase frumos. A parfum și a șampon. Mă aplec spre Elisa curios, iar ea într-un final, se întoarce spre mine cu fața. Mă retrag înainte să o sărut de la prima oră a dimineții și înlemnesc.