FARA SCAPARE

Treizeci si unu

- Cat stam aici? Își făcu ea curaj sa întrebe. La început nu voia sa stie, dar acum trebuia sa știe
- Cel puțin o luna, sa vedem cum decurg lucrurile. Răspunse el admirând apusul de soare. Se plimbau pe plaja pustie, desculți prin nisipul încălzit de soare.
Oare ce lucruri ar trebui, cum sa decurgă? Giselle nu avea idee și nu voia sa forțeze nota. Nu era sigura ca dorea sa știe ce fel de afaceri de pirat avea el.
Seara aducea cu ea o briza călduță, timpul era plăcut pentru plimbări relaxante.
- Maine va trebui sa merg pe bordul Fantomei, trebuie sa vad ce reparații au făcut și ce mai este nevoie de fortificat. Vei fi în regula câteva ore singura? O întreba el oprindu-se din mers și tragand-o în bratele lui.
- Cred ca ma descurc. Răspunse ea visătoare, cu nasul în pieptul lui masiv.
- Soția lui Mike poate sa îți tina companie, dacă dorești.
- Sunt sigura ca are destule treburi la casa ei, nu e nevoie sa ma dadaceasca pe mine.
- De fapt, cred ca tu ai putea sa o ajuți pe ea exact la dadacit. Spuse el amuzat. Are trei copii sprinteni și al patrulea e pe drum. Sunt sigur ca i-ar prinde bine puțin ajutor.
- Dar eu nu știu nimic despre copii, se panica ea. Mai mult as incurca-o, decat sa fiu în stare sa o ajut.
- Stai liniștită, iubita mea, Katrina te va învăța tot ce trebuie sa ști despre copii.
Giselle nu mai obiecta. Pana la urma, ce putea fi atât de greu?

Și avea sa constate ca era istovitor, de-a dreptul. O fata de patru ani, un băiat de doi și unul de sase ani, toți născuți vara, parca programați. Și foarte solicitanți. Sau poate i se părea ei obositor pentru ca nu prea dormise în noaptea trecuta? Zâmbi în sinea ei la amintirea nopții fierbinți, când Rafael cobori din pat, sa deschidă larg ferestrele, lăsând aerul plăcut al nopții sa le răcorească trupurile încinse, transpirate. Asta s-a întâmplat după ce făcuse dragoste cu ea prima data, îndelung, încet, pasional și delirant. Iar Giselle isi dorise sa nu se mai termine delirul sublim. Dar, intr-un târziu, e adevărat, se termina cu orgasmul ei violent, urmat de al lui. Apoi, se trezise peste noapte, simtindu-l pe el lingand miezul ei înfierbântat, sugand încet, savurand-o, aducandu-i rapid un nou orgasm. Apoi o întoarse pe burta și o pătrunse pe la spate cu o mișcare lenta, atenta, apoi încă una languroasa, continuand apoi cu un ritm alert, în gemete intense, cu impingeri puternice. În câteva minute își da drumul cutremurat de spasme. Rafael știa de când se trezise, dorind-o din nou, ca nu putea face fata unui maraton ca prima data, asa ca alese sa ii aducă ei plăcere, prima data, rapid și sigur, știind ca o va poseda cu sete, cu putere si ca nu va fi timp suficient sa termine si ea. O dorea în cel mai carnal mod cu putinta.
Mai apoi, spre dimineata, Giselle se trezise mangaindu-i membrul, aducandu-l în erectie cu câteva mișcări cu mana ei mica. El se trezi infometat din nou, o ridica deasupra lui, fără ceremonie, ii testa umiditatea cu vârful penisului, dar când realiza ca ea era deja uda, o infipse în el. De data asta o lasă pe ea sa impună ritmul, el ocupandu-se de sfarcurile ei, sa le dezmierde cu gura cum știa ca o inebunea pe ea. Iar Giselle începea sa alunece în madularul lui tot mai adânc și tot mai rapid, frenetic, timp în care Rafael nu ii lasă sfarcurile din gura. După câteva minute o simte incordandu-se, apoi tipa, cutremurata de al treilea orgasm în noaptea aceea. O lasă să își revină puțin, apoi o răstoarnă sub el, și după trei impingeri adânci și puternice, vine și orgasmul lui.
De fiecare data, ejaculase în ea, adânc în ea. Nici nu mai știa de câte ori se întâmplase, dar el i-a spus ca și o singura data era suficient pentru a rămâne insarcinata. Oare o făcea intenționat, sau nu mai era dispus sa se controleze? Și dacă rămânea insarcinata?
- Ești sigura ca e totul în regula,Giselle? Întreba Katrina smulgand-o din gândurile și amintirile ei.
Rosind, Giselle aproba din cap, incapabila sa scoată acum un cuvânt, copleșită de emoțiile și trăirile din noaptea trecuta.
- Vom pregăti o cina consistenta pentru băieții noștri, continua Katrina privind-o atent, dar mai întâi va trebui sa îl culc pe Ben.
Ben era fiul cel mic, care acum începuse sa fie plângăcios. Katrina nu prezenta semne vizibile de sarcina, trupul ei zvelt nu trăda nici o rotunjire. Iar Giselle se mira cum reușea femeia asta simpla și drăguță sa fie atât de supla după trei nașteri. Și cum putea ști, deja, ca era din nou insarcinata?
- Spune-mi cu ce sa te ajut, se oferi Giselle, amintindu-si ca nu știa prea multe sa facă. Toată viata ei avusese servitori care o ajutau pana și la imbracat. Prima data când se spalase singura a fost pe vasul lui Rafael. Rusinata de ignoranta ei, completeaza:
- Poate vrei sa îl culc eu pe Ben?
- Ar fi fantastic. M-ai scuti de timp prețios. Adoarme destul de greu.
- Sunt sigura ca ma descurc.
- În regula, poți sa îl duci în camera copiilor, dacă ai nevoie de ceva, orice, sunt la bucătărie, da?
- Sigur.
- Și pe Rafael îl voi trage de urechi, înțeleg ca e mare armăsar, dar o femeie are nevoie și de odihna! Spuse Katrina indignata.
Rosind din nou, Giselle îl lua micul Ben în brate și se retrase cu el în camera indicata de Katrina. Se întinde cu el în pat și ii mângâie căpșorul acoperit de par fin. Ben gangurea mulțumit, băgând rapid degetul în gura.

- Giselle este cu tine? Întreba Rafael intrând val vârtej în casa Katrinei.
- Coboară vocea și comporta-te civilizat! Îl certa aceasta pe musafirul ursuz. Da, este aici. M-a ajutat cu copiii, iar acum Ben și Anna dorm liniștiți cu ea.
- A reușit sa adoarmă drăcușorii ăștia împielitati? Se mira Rafael de reușitele iubitei sale.
- Cred ca mai degrabă au adormit-o ei pe ea. A căzut franta, biata fata. Noaptea e făcută pentru odihna și somn, Rafael, ziua ai timp de alte îndeletniciri. Îl certa ea cu subînțeles. El își drese vocea, deloc jenat de remarca ei ușor deocheata, și ii spuse:
- Unde e Mike? Am crezut ca a ajuns deja?
- S-a oprit sa îmi aducă flori. Răspunde ea simplu. De fiecare data vine acasă cu flori. Considera ca le merit, ști? Și chiar le merit, sa lauda Katrina cu mândrie.
Fiorosul Mike, sa umble după flori pentru soția lui... Rafael nu stia acest detaliu despre secundul lui, deși strbateau împreună marile și oceanele de mulți ani.
Își făcu și Mike apariția cu un buchet imens de flori. Katrina se repezi sa îl primească și sa își îmbrățișeze sotul cum se cuvine. Acesta o lua în brate și o saruta pasional, fără sa ii pese de prezenta lui Rafael.
- În ritmul asta va trebui sa construiești încă doua etaje, mormăi el ursuz.
- Întotdeauna profit la maxim cât Katrina e gravida, are și apetit mai mare și o vreme nu ne mai facem griji de alți copii, încă unul fiind deja pe drum, ști? Răspunde Mike amuzat.
- Sunteți incorigibili! Spuse Rafael dezgustat.
- Doar ne iubim mult, idiotule! Riposta Katrina. Sau trebuie sa îți spun de ce iubita ta doarme acum dusa? Pentru ca sunt sigura ca nu ai lasat-o sa închidă un ochi, toată noaptea. Ii arunca ea în fata.
- Ba da, a mai și dormit, nu sunt animal flamand ca sotul tău dement. Se apară el înflăcărat. De fapt, era invidios ca bucuria lui era de scurta durata, nu era pentru toată viata, asa cum era a lui Mike. Se străduia, ce e drept, muncea mult la asta, dar dacă lucrurile nu ieșeau cum le planifica el?
- Poate ar trebui sa trezesc pe toată lumea. Sa se pregătească pentru cina, spuse el, neluat în seama de cei doi îndrăgostiți preocupați de sărutul lor prelungit.
Când întra în camera copiilor, o găsi pe Giselle dormind liniștită înconjurată de cei trei copii ai lui Mike. Cu mila, ii trezi pe toți cu voce blanda și atingeri ușoare.
- Ai venit, spuse ea somnoroasa și bucuroasa sa îl vadă.
Copiii îl înlănțuira cu bratele lor micuțe, chiuind de bucurie la vederea lui.
- Unchiul Raf, unchiul Raf! Se auzea din gatlejurile lor.
- Hai, hai, gata cu hramalaia ca vine mama voastră și nu va fi bine, le spuse el amuzat de reacțiile lor vesele. Copiii o zbughira la bucătărie, lasandu-i singuri pe cei doi. Rafael se așeza pe marginea patului și întinse mana la obrajii ei pentru câteva mângâieri. Ea i se arunca în brate, i-a fost dor de el.
-Hai sa mergem și noi. Suntem așteptați la cina. Spuse el blând, luand-o de mana. Își propuse ca în noaptea asta sa o lase sa se odihnească. Nu ii plăcea sa o vadă atât de obosita.
Cina decurse în harmalaie de copii, veselie și râsete. Nu era ca cinele formale cu care era ea obișnuită. Acele cine care decurgeau în liniște, doar câteva conversații despre vreme sau alte lucruri banale, plictisitoare. Ei ii plăcea animozitatea din jurul mesei, veselia. Se simțea bine, fericita. Era fericita în locul în care o aduse Rafael. Și se simțea bine în sânul familiei lui Mike. Descoperea o alta latura a teribilului secund. Una de cap de familie, de protector al familiei sale, un tata iubitor și un soț atent. Brusc, se trezește dorindu-si și ea toate lucrurile astea pentru ea. Lucruri pe care Rafael nu era dispus sa i le ofere, nu vorbise niciodată de viitor cu ea, plus ca ii spuse clar ca planurile lui erau sa o lase pe ea în America.
Dar ce sa mai facă ea acolo?
- Mătușa Giselle, mai vi și mâine sa dormi cu noi? O trezi din reverie vocea pițigăiata a Annei.
- Dacă va face placere, desigur, răspunse ea zâmbind fetitei.
- Mama, mai avem clătite? Întrerupse nepoliticos Micah, fiul cel mare, conversația adulților.
- Da, mai avem o grămadă, du-te tu, te rog, și adu platoul de lângă soba. Ii răspunse duios Katrina.
Era atâta veselie și normalitate, simplitate și fericire în jurul ei. Doar în inima ei se aduna tristețe. Toate astea nu vor dura la nesfârșit.