NATHAN
DUPĂ TREI SĂPTĂMÂNI
Astăzi e ziua Emmei și îi pregătesc surpriza asta încă de acum o lună jumătate. Elliot a fost mai mult decât fericit să mă ajute cu asta și nu numai el, toți prietenii noștrii au contribuit cu câte ceva.
Mai puțin Luke și Marco care erau supărați din cale afară. Au stat deoparte, doar privind și analizând totul. Mă săgeatau cu privirea de fiecare dată când aveau ocazia, dar eu doar zâmbeam când îi vedeam.
Ce poate să fie mai frumos decât faptul că ei mă invidiază pentru că Emma e a mea? Vă spun eu, nimic. Sunt atât de mândru de mine, dar și de iubita mea care e atât de frumoasă și deșteaptă, încât toți rămân surprinși când o văd.
- Frate, ăștia doi sunt imposibili! Vine Elliot nervos lângă mine.
- Cine? Știam la cine se referă, dar voiam să aud de la el asta.
- Marco și Luke. I-am trimis după artificii și idioții s-au oprit la bar și s-au îmbătat ca porcii. Beck și Andy s-au dus după ei și când se întorc o să ia ei artificiile.
- Era de așteptat că nu or să ne ajute foarte mult. Nu suportă faptul că Emma e a mea.
- Știu, dar trebuie să se resemneze cândva.
- Bine spus cândva. Dar se comportă ca niște copii fără minte acum. În fine, lasă-i pe ei, e totul pregătit?
- Da. Mașinile sunt pregătite, fumul la fel, petalele de trandafiri. Mai sunt artificiile.
- Perfect.
- Tu ai ce îți trebuie?
- Mă mai și întrebi?
Spun și ridic cutiuța cu inelul pe care îl cumpărasem cu el în urmă cu o lună. Când vede inelul face ochii mari și se aruncă peste mine luându-mă în brațe bărbătește.
- Bagă-l repede în buzunar, vine Emma.
Bag repede inelul înapoi și mă întorc cu fața spre iubita mea care arăta superb în seara asta. Formele sale erau atât de bine scoase în evidență de salopeta neagră pe care o purta. În picioare avea niște botine negre cu un toc care putea foarte ușor să omoare un om.
Mereu m-am întrebat, cum naiba pot femeile să meargă pe tocurile alea? Se apropie zâmbind de mine și când ajunge în dreptul meu mă sărută apăsat.
- Fă-mă mândră în seara asta, iubitule! Spune când se desprinde din sărut
- Când vreodată am pierdut eu o cursă, iubito?
- Când ai concurat cu mine.
Are și ea dreptate, e singurul adversar de care mi-e frică. Nu am câștigat decât o singură dată în fața ei și ast a fost când nu era ea în formă și nu se mai atinsese de mașini de ceva timp.
- Nu pot să te contrazic.
- Știu, iubitule. Ți-am mai spus, am mereu dreptate.
- Da, iubito, așa e. Ai mereu dreptate.
Îmi dau ochii peste cap, dar primesc imediat o palmă după ceafă,
- Auu, pentru ce-a fost asta?
- Nu-ți da tu ochii peste cap când vorbești cu mine, Scott!
- Cum spuneți dumneavoastră, doamnă Scott.
- Mă cheamă Rose.
- Nu pentru mult timp, iubito!
CITEȘTI
Ever and Forever
Teen FictionContinuarea cărții "Never Say Never" " 𝐋-𝐚𝐦 𝐢𝐮𝐛𝐢𝐭 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐮𝐥𝐭 𝐝𝐞𝐜â𝐭 𝐚 𝐢𝐮𝐛𝐢𝐭-𝐨 𝐋𝐮𝐜𝐢𝐟𝐞𝐫 𝐩𝐞 𝐋𝐢𝐥𝐢𝐭𝐡, 𝐢𝐚𝐫 𝐞𝐥 𝐦-𝐚 𝐭𝐫ă𝐝𝐚𝐭 𝐥𝐚 𝐟𝐞𝐥 𝐜𝐮𝐦 𝐈𝐮𝐝𝐚 𝐥-𝐚 𝐭𝐫ă𝐝𝐚𝐭 𝐩𝐞 𝐈𝐢𝐬𝐮𝐬. " #24 - dramă - 02.10...