Mâna omului mort

Capitolul IX - prima parte

Capitolul IX

- Cher! a exclamat Alcee, braţele lui imense înconjurând-o pe Rose într-o îmbrăţişare demnă de un urs, imediat ce a păşit în restaurantul italian, care suferea de o schimbare majoră.

Asher, care înşuruba nişte şuruburi ce fixau podiumul din colţul restaurantului şi-a ridicat privirea, dându-şi jos ochelarii de protecţie. I-a făcut cu mâna surorii sale, care a dat din cap încuviinţând, înainte să se întoarcă la munca lui.

- Doamne! Alcee, acest loc este... uau! a suspinat, evaluând localul.

Il Capriccio fusese deja aranjat cu gust când a început să lucreze acolo, un pas uriaş de la barul la care obişnuia să lucreze. Dar, în timp ce privirea ei examina încăperea, nu a putut să oprească valul de mândrie care a acaparat-o.

- Oricât de mult mi-aş dori să îmi asum creditul pentru asta, nu pot, a mormăit Alcee timid. Noii patroni au o foarte specifică viziune despre cum vor acest loc să arate.

Buzele lui Rose s-au ridicat în sus, într-un zâmbet micuţ, în timp ce l-a atins uşor pe bicepsul tonifiat, într-o atingere prin care voia să îi dea de înţeles că nu conta pentru ea cine avusese viziunea.

- Nu te vinde atât de uşor, Alcee. Ei poate au viziunea, dar tu eşti cel care o aduce la viaţă! Nu au putut alege un mai bun constructor.

Alcee şi-a scărpinat capul într-un mod sfios care îl făcea să arate ca un mic căţeluş, râvnind atenţia stăpânului său.

- Am avut ajutor, a afirmat el, făcând cu capul spre Asher care tocmai terminase de făcut podiumul şi se apropia de mijlocul încăperii, acolo unde stăteau.

- Hei, Ro, eşti gata de plecare? a întrebat Asher, îmbrăcându-se cu cămaşa lui din bumbac şi apoi întorcându-se spre Alcee. Eşti sigur că vrei să rămâi aici? De ce nu iei o mică pauză pentru a veni cu noi să luăm cina?

Alcee a fost tentat pentru câteva secunde să accepte, dar s-a răzgândit, dând din cap că nu avea să îi însoţească.

- Nu, voi doi plecaţi. Mă voi duce mai încolo la Tacos Mexico, înainte să mă întorc la motel. Rene m-a dus acolo ieri. Ţi-am zis Ash, au cele mai bune tacos. Aş fi fericit să mănânc acolo până la sfârşitul zilelor mele.

Rose s-a forţat să se uite în altă parte atunci când Alcee a menţionat de Tacos Mexico, deoarece îi amintea de nişte întâmplări neliniştitoare.

- Eşti sigur, omule? Facem noi cinste sau mai corect, campioana de aici face, a zis Asher, ridicându-şi sprâncenele la Rose, făcând apropo la câştigul ei de noaptea trecută.

- Oh, da. Ash mi-a zis de asta. Bravo, cher! Mi-a zis că i-ai bătut de le-a ieşit apa din ei, a spus Alcee mândru.

- Omule. Ar fi trebuit să fi acolo. Ro este ca Maverick fără acel tic nervos, a adăugat fratele ei entuziasmat, gesticulând.

Toată acea discuţie despre întâmplările de noaptea trecută o făceau pe Rose să fie inconfortabilă. Dorea doar ca ei să se oprească şi să treacă la alt subiect. Dar nu a avut parte de asemenea noroc, deoarece Asher a continuat să vorbească despre rechinul care continuase să îi conteste mâinile lui Rose, care, în final, s-a dus acasă cu buzunarele goale.

Alcee şi Asher au început să râdă ca nişte băieţi puerili, iar Rose a trebuit să îşi muşte limba pentru a se opri din a îi mustra pentru reacţiile lor infantile.

Când Asher a început să povestească experienţa lor din Paiza şi cum ea l-a „distrus" pe Lukas Halstein ca o clădire infectată cu termite, acela a fost momentul în care a auzit destul.