Vampire and princess at 18 years old

Capitolul 35- Povestea lui Eric

N/A Castorilor, nu planuiam sa fac nimic din toate astea in capitolul asta. Ce pot sa zic?! Sunt plina de surprize! Si putin perverse dupa o conversatie imaginara in vis cu un anume cantaret. Maine imi vine pianuuuuuuuul! Va iubesc. Pupicei castoricesti!

XOXO Iss

- Te simti mai bine, Lizzie?

Dau din cap aprobator, lasandu-ma moale pe perna pufoasa.

- E un blestem, nu e asa? Ceea ce m-a facut sa ma simt asa, adaug in semn de explicatie.

Eric imi strange mana , apoi isi preseaza incet buzele de ea, ramanand asa. Mici scantei imi strabat corpul, facandu-ma sa ma simt mai bine. Las un oftat lung sa imi paraseasca buzele si imi privesc printre gene consortul, ce se intreaba cine mi l-a pus.

- Ma gandesc ca poate m-a vazut cineva plecand din castel si atunci s-a intamplat. Poate ne-a urmarit pana la masini si l-a pus cat timp eu le puneam intrebari baietilor... Trebuia sa fim mai atenti. Ciudat este ca niciunul dintre haruri nu mi-a spus ceva.

- Poate a folosit o vraja de blocare temporara? Intreaba ganditor, punandu-mi cu grija capul pe pieptul lui, in timp ce imi mangaie absent parul.

- Sigur este asa, intervine Carla in discutie, aducandu-mi un pahar mic de cristal, cu o substanta colorata in nuante de verde in interior. Si-a facut efectul exact cand ati ajuns, deci stia cat va dura calatoria. Probabil s-a gandit ca nu vei sti ce ai si vei renunta sa te prezinti la intalnire.

- Nu ca acum m-as simti prea capabila sa par autoritara in fata a zeci de vampiri, balmajesc dupa ce beau lichidul cu gust de plante.

- Exact asta a vrut el sa se intample. Un blestem ce te va lasa fara strop de energie. Ceea ce nu a tinut cont aceasta persoana este faptul ca tu ai putea bea o potiune care anuleaza orice blestem si ca ai o sursa infinita de energie la dispozitie. Fara ofensa, Maiestate, spune cu o plecaciune spre Eric.

- Niciuna luata.

Usa dormitorului de marimea unei vile se deschide, pe ea intrand doamna Molly, ce am inteles ca este sefa bucatareselor.

- Inaltimile Voastre, zice lasandu-se in jos, in ciuda faptului ca este destul de dolofana pentru a-i fi incomod. Am adus ceea ce ati cerut, printesa.

- Eu...multumesc, doamna Molly, ii zic cu un zambet mic atunci cand vad cat de fericita este sa ma serveasca. Ma ridic in capul oaselor si ii spun ca o poata aduce aici. Imi puteti spune Lissa, o asigur, punandu-mi mana pe bratul sau.

Imi zambeste la randul sau, rusinata in ciuda faptului ca este in varsta.

- Printesa Lissa. Nu pot renunta la protocol, Maiestate. Este un obicei de care nu ma pot lepada dupa patru sute de ani, ma informeaza cu un mic chicot. Pofta buna. Sper sa semene cu amandoi, imi sopteste inainte sa dispara.

Fac ochii mari, ramanand cu gura cascata. Carla rade pe sub mustati si imi arunca o privire patrunzatoare ce ma face sa realizez ca stie de sarcina, apoi da din cap negativ, inca amuzata ca Eric nu stie despre copil.

- Ce a vrut sa spuna? Intreaba usor derutat.

- Eu...poate ca...vrea nepotei? Cine este, de fapt? Stiu ca nu degeaba este aici, schimb subiectul, facand-o pe vrajitoare sa isi puna mana la gura ca sa nu se prapadeasca de ras.

- A fost...prietena cea mai buna a mamei si bona mea intr-o vreme cand mama avea multa treaba. T...regele a izgonit-o la moartea ei, spunand ca nu mai are sens sa stea acolo, imi destainuie cu tristete, iar eu il imbratisez, moment in care observ ca vrajitoarea nu mai e aici.