Capitolul 15- Curiozități noi, chestii, trestii, socoteli

4.8K 252 38
                                    

Intru în dormitorul de oaspeți în care stă lordul de Montague, în spatele meu fiind Eric.

Draperiile grele verzi sunt trase, lăsând lumina lunii să fie filtrată prin geamurile fumurii.

Patul, cu baldachinul de aceeași culoare ca draperiile, este așezat într-un colț al camerei, în jurul său fiind ceilalți oaspeți, membrii ai Consiliului, regele și prinții, alături de prințese.

Mă apropii timidă de pat, pentru a-l vedea pe bărbatul cu părul cărunt. Este tras la față, pielea fiindu-i albă ca varul. Este învelit într-o pătură cu carouri și tușește.

-C-Ce a pățit? întreb în șoaptă.

-Nu știm prea bine. I s-a făcut rău. Este și în vârstă, dar tot mai trebuia să trăiască fără nicio problemă, spune soția sa, cu lacrimi în ochi și vocea tremurândă.

Încuviințez slab și mă așez pe marginea patului. Vampirul se oprește puțin din tușit și îl întreb:

-Ce simțiți? Știți ce aveți?

Încerc să îmi aleg cuvintele cu grijă pentru a nu-l supăra pe el sau pe celălalt persoane aflate în încăpere.

-Simt cum...cum viața se scurge din mine. Vine. E aproape, îmi șoptește luându-mă de mână, în timp ce mă privește în ochi.

-Cine vine? îl întreb cât de încet pot, ducându-mi urechea mai aproape de el.

-Răul. Deja e aici, dar nu...nu în totalitate. Ai grijă, Elisabeth.Te caută.

-D-De unde îmi știți al doilea nume?

Mă uit cu ochii mari și temători la lord.

-Eu sunt printre puținii care știu cine ești. Nici tu nu știi. Înc...

Începe iar să tușească.

-Apă, aer, foc, pământ, spirit, veniți și alinați-l până trece pe Tărâmul Nopții, șoptesc, doar pentru mine.

Briza mării începe să se simtă în jurul patului, alături de mirosul de fân și mirosul de jar.

-Mulțumesc, scumpo, zice bărbatul, încet. Caut-o pe Carla Alfredo, adaugă acesta, aproape neauzindu-l.

Își mută cu greu privirea spre membrii Consiliului, își drege glasul și spune:

-Eu, lordul Louis Marc de Montague, o nominalizez, și îi urez oficial bun venit în competiție, pe domnița Melissa, aici de față.

Vampirul mă privește, încercând să îmi transmită ceva, îmi strânge mâna, îmi șoptește Noroc și închide ochii pentru ultima dată.

Zgomotele de uimire și bocetele femeilor se aud, însă peste numai câteva secunde încep să le aud înfundate. Privesc în gol, spre fereastra mare, analizând situația.

Știe sau...știa cine sunt. Dar nu mi-a spus. M-a nominalizat pentru un loc în Consiliu. Ce înseamnă asta?

-Scumpo?

Eric mă zgâlțâie ușor de umărul drept, făcându-mă să tresar. Îl privesc confuză și observ că este destul de tulburat, deși nu vrea să arate acest lucru.

Mă ridică de pe pat și mă trage după el, afară din dormitor. Îndeaproape ne urmează Joshua și Bella, Andrew și Mara, Melanie și Pierre și David.

Mă las condusă de consortul meu, în liniște, fără să scot nici măcar un cuvânt, pentru că nu știu ce ar mai fi de zis sau ce se întâmplă. Mă simt destul de confuză.

Vampire and princess at 18 years oldWhere stories live. Discover now