NOVA

Capitolul 6

-Hei Ava, stai putin.

Ma intorceam de la facultate cand am auzit o voce cunoscuta strigand. M-am rasucit si l-am vazut pe Spencer alergand spre mine.

-Hei, l-am salutat prietenoasa cand s-a oprit respirand greoi.

-Buna. Ce mai faci?

Am saltat din umeri si am mers catre intrarea in camin. El era imediat in spatele meu.

-Cursuri, cursuri si iar cursuri.

El rade. Intram in camin. Paznicul statea la locul lui obisnuit. Ne-a observat, m-a privit o clipa apoi si-a vazut de ziarul lui. Pe omul asta nu-l prea interesează ce se intampla aici. Oare daca lesin acum la picioarele lui obtin vreo reactie? Spencer isi duce mana la ceafa si incepe sa vorbeasca.

-Stii, eu voiam sa te intreb, vrei sa iesim la o cafea ceva?

Ma invita in oras? Asta era ceva nou si complet neasteptat. El era un tip de treaba si nu voiam sa-l refuz.

-Pai, eu... cred ca as putea, maine cred...

Uau, ce mai balbaiala.

-Super e perfect. Vorbim atunci.

Aprob si incep sa urc treptele. Dispare si el in scurt timp. Cand ajung in camera dau peste Chase, Hanna si... Nova. De ce se aseaza mereu in patul meu?! Inchid ochii si oftez.

-Salutare.

Trei perechi de ochi ma fixeaza acum. Hanna imi zambeste si eu ii raspund la fel de canduros.

-Hei Ava, ce faci?

-Obosita, ii raspund lui Chase.

El zambeste si se uita la Nova cu subinteles. Acesta din urma ranjeste si se departeaza doar puţin lipindu-se de perete. O sa stau jumate catarata pe el daca ma asez. Si deja Hanna isi face scenarii, nu vreau sa inceapa din nou. Clar sunt cumva, intr-un fel atrasa de Nova. Mi-am dat si eu seama de asta, trebuie sa fii orb si prost pe deasupra ca sa nu iti dai seama. Dar asta nu inseamna ca trebuie sa dau curs acestei atractii. In niciun caz. Trebuie sa incetez sa mai fiu slaba in fata lui.

Merg spre scaunul de la birou ca sa ma asez puţin acolo, dar normal ca are alte planuri. Se ridica intr-o mana cand trec pe langa el si ma insfaca de talie. Chase se abtine sa nu hohoteasca de ras, Hanna il ucide cu privirea pe brunet, iar lui Nova nu-i pasa. Stau cu capul pe bratul lui si jumate din corp lipit de jumatea lui de corp. Ma prinde de incheieturi ca sa fie sigur ca nu incerc sa evadez. Oftez adanc. Cu ce ma confrunt eu aici, oare... Ma rasucesc cu spatele la el si stau pe o parte. Mana pe care stau eu e cea bandajata. Ma mancau degetele sa o verific si sa ma asigur ca e bine. Dar nu am facut-o. Totuşi aveam curiozitatea asta.

-Nu pricep cum puteti sa urcati mereu aici la etaj si paznicul ala nu spune nimic.

Hanna rade. Chase la fel.

-Pentru ca nu il intereseaza ce se intampla. El isi ia banii pentru ca sta pe scaunul ala.

Vocea lui Nova se auzea undeva langa urechea mea. Era inceata. Nu sunt sigura ca a vorbit doar pentru mine sau o zicea si pentru ceilalti.

-Ca multi alti angajati de pretutindeni. Il completeaza Chase.

-Adunatura de incompetenti, bombane Nova.

Nu stiu cum, dar am adormit. Cursurile ma epuizasera. Stiu doar ca a fost cel mai bun somn al meu de pana acum. M-am foit de cateva ori in pat pana am deschis ochii. In jurul meu era linişte. Nici urma de Hanna, sau Chase, sau Nova. Cum s-a strecurat fara sa il simt? Asa dusa am dormit? Este neobisnuit pentru mine. M-am uitat la ceas. Era aproape sapte seara. Am zis eu ca am dormit bine dar si mult. Usa se deschide si Hanna intra pufnind si practic scotand fum pe nari.