Aleasa (Volumul II)

Capitolul 13

Am privit spre Adam, mai bine zis spre masina lui, care m-a asteptat pana am ajuns in dreptul usii casei mele. Ce sa ii spun tatei?... Nici macar nu m-am gandit... Am oftat. Fie ce-o fi....Am apasat neincrezatoare pe clanta. In curand o sa ma țicnesc, daca mentin ritmul acesta...

Am intrat in casa, iar tata a sarit ca ars iesind din bucatarie si tinand telefonul la ureche.

- Tocmai a ajuns... a spus cu o oarecare usurare in glas. Bine... Multumesc. O zi buna sa aveti!...

A terminat apelul si m-a privit cu oarecare duritate.

- Lunna, unde ai fost? m-a intrebat.

- La scoala. Aveam de facut un proiect la anatomie si am mers la biblioteca. am raspuns, dar pana si eu m-am mirat cat de usor mi-a fost sa il mint.

A aprobat ca intelege.

- Dar telefonul? Cred ca te-am sunat de mii de ori... De ce il ai inchis?

Deci Kyle mi-a inchis telefonul... Nimic prea straniu... Oare mi-l va intoarce? Nu prea cred...

- Ăm... Nu il gasesc.... L-am pus in rucsac si nu mai este acolo... Cred... Nu imi amintesc sigur....

A ridicat o spranceana in semn ca ii vine greu sa creada.

- L-ai pierdut? a intrebat, incercand sa se convinga.

- Da... Cred ca da... Nu il gasesc. Probabil l-am uitat pe undeva....

Si-a dus mana la frunte exasperat.

- Oh, Lunna, Lunna... Ce sa ma fac eu cu tine? Erai mica si puteam avea incredere in tine, dar acum.....

Mai ca imi dadusem ochii peste cap, dar trebuia sa ma abtin. Isi va da seama ca il mint.

- De ce nu mi-ai spus ca trebuie sa mergi la biblioteca?

Am ridicat din umeri.

- Abia am mers in prima mea zi de scoala. De unde ar fi trebuit sa stiu? a spus pentru ca era logic.

S-a scarpinat la tampla.

- Ai dreptate... Scuze ca m-am aprins asa.... a zis pe un ton mai jos.

Nu stiu daca a dormit aseara, pentru ca pare a fi foarte obosit...

- Ok. Acum, daca imi permiti, o sa ma duc in camera mea sa imi fac si tema la mate...

Nu a spus nimic, asa ca am luat-o ca pe o aprobare. Dar nu am treusit sa trec pe langa el, ca l-am auzit:

- Auzi, Lunna? Pana la ce ora ai stat la scoala?

La naiba! De ce ma intreaba?

- Nu m-am uitat la ceas, pentru ca nu il aveam la mine, dar dupa ore am mers imediat la biblioteca.

Si-a strans buzele intr-o linie.

- Straniu... De ce directorul mi-a spus sa vin dupa tine mai tarziu?

Lua-l-ar naiba de director... De ce se baga el in sufletul meu?

- Nu stiu. Probabil a crezut ca ar fi trebuit sa merg la cercul de pictura, doar stii ca e optional...  S-o fi gandit ca am uitat sa iti spun... Dar nu l-am avut azi.

Doamne! Minciuna asta merge mult prea departe...

- Posibil...

Si-a trecut mainile prin par nervos.

- Lunna... Chiar nu stiu cum sa mai fac fata celor ce continua sa se intample... a facut o pauza scurta. Doar o dorinta mai am... Sa nu mi te ia din nou... Chiar sper cu toata inima mea....

De-ai sti tu ca am fost luata pe sus cu mai putin de o ora in urma....

- Vreau sa fii in siguranta, Lunna... De aceea tineam cu tot dinadinsul sa stai acasa.... Chiar mi-e teama sa nu te pierd iarasi.....

Parea distrus sufleteste... Nu imi pot ierta faptul ca il aduc pe el in acest hal... Si-a masat putin tampele, prea istovit ca sa arate bine.

- Ok... Du-te sa-ti faci temele... Ma mai gandesc eu ce sa intreprind in legatura cu tine...