Aleasa (Volumul II)

Capitolul 49

Am privit cu dispreț spre cel ce imi era atat de apropiat inimii cu doar cateva minute in urma. Acum il uram cu tot sufletul. Ochii lui negri se uitau la mine cu o oarecare speranta, dar, cand privirile ni s-au intalnit, au coborat in jos, inghitind in sec. Cum a putut sa imi faca asta? Cat de naiva am putut fi sa ii cad in plasa? O fi pierdut el pariul, dar cum a putut sa ii treaca prin minte ca va reusi sa ma joace pe degete asa cum va dori el?

Kyle zicea de mai multe fete. mi-a trecut prin minte ca un fulger. Nici nu pot sa ma gandesc la faptul ca unele din ele chiar au fost duse de nas in felul in care as fi putut sa ma las si eu... Nu cred ca i-a reusit cu toate, dar sigur unele dintre ele i-au cazut in plasa...

Frange inimi de parca ar rupe crenguțe... mi-a repetat vocea lui Kyle in subconstientul meu si imediat mi-am simtit stomacul facandu-se ghem. Chiar ma dureau cuvintele astea. Mai mult decat as fi vrut. Ar trebui sa cred ca tot ce a facut si a zis a fost teatru? Mi-am pus sufletul pe tava, iar el si-a batut joc.

Si-a ridicat iarasi privirea spre mine, iar atunci mi-am pus ultima farama de speranta in voce si am intrebat.

- E adevarat?

A tresarit cand mi-a auzit glasul si a inghitit in sec. Stiu ca repetam intrebarea de mai devreme, dar voiam sa aflu ce are de spus atata timp cat eram doar noi doi, fara Kyle prin preajma. Oare acum ar fi incercat sa se apere contra vorbelor lui Kyle? Cu toate ca daca ar fi spus altceva acum, era clar ca minte... Eram curioasa daca ar avea curajul sa ma minta in față.

A cautat cu privirea raspunsul pe undeva pe perete, tragand de timp, dar, cum nu a gasit nimic, s-a uitat la mine cu regret si a lasat ochii in pamant, strangandu-si buzele intr-o linie dreapta. Am inteles imediat ideea. A aprobat. O furie launtrica a crescut pe loc in interiorul meu, fiind alimentata de durerea din inima.

M-a tras cu putere de funiile ce ma imobilizau de bara din perete in repetate randuri, dar fara rost. Cu toate ca ma incordasem cand Kyle m-a legat, tot era prea strans ca sa pot sa imi eliberez mainile. Trebuia sa scap de aici. Trebuia sa ies. Sa fac ceva. Chiar daca nu mai aveam motive de a trai, nu ma încânta ideea sa fiu omorata ca o lașă. Trebuia sa lupt. Sam astepta sa vina dupa mine dintr-o clipa in alta. Dar, pana atunci, Kyle sigur revenea sa isi indeplineasca dorinta pe care o avea de cand m-a vazut pentru prima data.

- Ah! am icnit de durere cand am simtit o zgarietura pe interiorul brațului meu. Ce naiba? am tipat.

Am privit nervoasa la rana proaspat facuta. Nu era adanca, dar un fir de sange incepea sa isi faca loc pe pielea mea palida.