In ziua urmatoare am primit un avocat din oficiu, care nu avea nici o treaba sa imi rezolve problema, ba dimpotriva parca incerca sa ma invete ce sa spun ca sa ma afund si mai mult in probleme. Se motiva ca daca imi asum vina pentru ce s-a intamplat pedeapsa va fi mai mica si poate clientul chiar va renunta la acuzare. Ma uitam sceptic la el si eram convins ca nu era unul din oficiu ci unul trimis de Tudor. Dovada ca nu am gresit cand am presupus ca nu e interesat sa ma ajute e faptul ca din dimineata aceea, nu a mai dat deloc pe la mine si nici nu am fost lasat sa dau un telefon. Sunt un butoi de nervi si am atat de multa furie adunata incat cred ca as putea sa ma lupt cu fiecare in parte daca ar deschide cineva usa asta acum.
Au trecut trei zile de cand stau aici fara sa stiu nimic de fetele mele, fara sa pot anunta pe cineva unde am disparut si nici nu vreau sa imi imaginez ingrijorarea Monicai. Curios e faptul ca ea stia ca am fost adus aici, de ce nu a incercat sa ma caute sau sa imi trimita ea pe cineva care sa se intereseze de soarta mea si sa incerce sa ma scoata de aici?
- Nenorocitilor, nu sunt un criminal sa ma tratati in halul asta. Lasati-ma sa dau un telefon familiei, caini ce sunteti. Chiar nu aveti inima in voi ?
- Nu mai striga, te agiti degeaba, imi raspunde un gardian de pe culoar care se apropia incet de mine.
- De ce va purtati asa cu mine? E dreptul meu legal sa dau un telefon.
- Nu ai primit avocat?
- Ba da, un idiot care a fost odata, acum doua zile, apoi nu l-am mai vazut. Te rog ajuta-ma, trebuie neaparat sa dau un telefon, o sa fiu scurt, te rog.
- O sa revin peste doua ore cand majoritatea sunt la pauza de masa, sti ca nu am voie sa fac asta, dar te vad ca esti disperat. Sper doar sa nu imi faci probleme pe urma, am nevoie de serviciul asta ca de aer.
- Iti multumesc, o sa ma revansez fata de tine cand o sa ies de aici, iti promit.
- Nu am nevoie de nimic domnule, decat sa fiu sanatos sa pot munci sa-mi intretin familia.
- Esti casatorit?
- Da, am o sotie minunata, doi ingerasi de copii, gemeni.
- Ma bucur pentru tine, si ma bucur ca nu esti ca si ceilalti nenorociti de pe aici.
- Sa sti ca nu au fost asa la inceput, dar viata aici, printre infractori te face sa fi dur si fara suflet.
- Nu cu totii meritam acelasi tratament, se intampla sa fim si nevinavati. Sa nu te pierzi niciodata printre ei. Esti tanar, cred ca suntem chiar de varsta apropiata.
O usa trantita ne opri conversatia si gardianul speriat, isi schimba indata atitudinea vazand ca se apropie un superior.
- Gardian, stai cumva la discutii cu detinutii?
- Nu domnule, facea cam multa galagie si i-am inchis putin gura.
- Bine, hai continua sa faci rondul. Am de vorbit cu el.
- Da domnule comandant. O zi buna!
- Barbulescu Andrei, vad ca te-a cam uitat toata lumea.
- Ce doriti domnule? Daca ati venit sa ma enervati si dumneavoastra va obositi degeaba, mi-am atins limitele.
- Nu am timp de pierdut cu copilarii de genul asta. Am vrut sa vad daca esti bine si ai tot ce trebuie. Ti s-a platit vacanta cu totul inclus si nu am vrea sa primim reclamatii ulterior.
- Mda... imi imaginez si la ce pret am primit oferta asta. Nu stiu cum puteti fi atat de negru la suflet, oare la fel sunteti si in cerul gurii?
- Mare impertinent poti fi, de fapt la ce sa ma pot astepta de la un nimeni ca tine.
- E nul pentru mine ce scoateti pe gura, nici nu va mai ascult ca imi sangereaza urechile.
- Ce placere o sa imi faca sa te vad aici pana ies la pensie si ohooo, slava domnului mai am cativa ani buni.
Pleaca intr-un final bombanind si crezandu-se Dumnezeu pe aici, dar o sa ii demonstrez ca nu e chiar asa. Daca gardianul o sa ma ajute sa dau un telefon si vorbesc cu Leo, stiu ca el nu ma va lasa sa raman aici. Cu siguranta are si el ceva relatii undeva care vor putea intervenii, macar sa nu mai stau inchis fara sa pot face nimic.
Cele doua ore s-au scurg cu viteza melcului turbat si aproape mi-am pierdut orice speranta cand am auzit niste pasi pe culoar.
- Hei, Andrei! Poftim telefonul meu, te rog suna repede si fi cat de scurt se poate.
- Iti multumesc, iti promit ca nu voi uita gestul tau. Ah, fir-ar sa fie!
- Ce este? Hai grabeste-te, nu am la dispozitie doar cateva minute.
- Nu imi amimntesc bine numarul, nu cred ca o sa il nimeresc din prima.
- Atunci grabeste-te si incearca pana nimeresti doar nu mai pierde vremea. Plec pe culoar sa nu fiu cumva prins in fata celulei tale, sa fi gata pana revin.
Pfoaiii, cum era numarul, nu imi amintesc combinatia ultimelor trei cifre si variante ar fi destule. Incerc la noroc dar dupa primele doua incercari am dat numai peste casute vocale, clar nu e buna combinatia. Cand am format al treilea numar am inchis ochii usurat ca am nimerit bine, dupa modul lui de a raspunde la telefon.
- Cine esti si ce vrei?
- Sunt Andrei. Asculta-ma atent ca o sa fiu scurt si rebusat.
- Unde naiba ai disparut? Te caut disperat de 3 zile si nu imi raspunzi la telefon.
- Taci si lasa-ma sa vorbesc ca nu am mult timp. Trebuie sa ma ajuti, sunt in arest la sectia 3 si amicul nostru mi-a tras o farsa frumoasa. Toti sunt de partea lui sa-i iasa surpriza pentru petrecerea burlacilor dar trebuie sa ma ajuti sa-i intorc favoarea.
- O sa trebuiasca sa rezolv ecuatia asta de care imi vorbesti ca m-ai cam bagat in ceata, dar in mare am inteles despre ce vorba.
- Nu o sa ies curand de aici fratioare, am nevoie de ajutor. Nu suna pe numarul asta, nu e disponibil.
- Bine, am inteles. Ne vedem curand frate, ai grija de tine si nu face prostii, doar asteapta un semn de la mine.
Inchid grabit telefonul si sterg apelul din lista, chiar daca e posibil ca telefonul sa-i fie ascultat, cel putin nu las dovada sub nasul lor.
- Iti multumesc din suflet pentru ce ai facut pentru mine.
- Nu ai pentru ce, vreau doar sa sti ca nu am mai facut asta pentru nimeni pana acum. Pur si simplu acum am simtit nevoia sa te ajut si cred ca o reusesti sa dovedesti ca nu esti vinovat si locul tau nu e aici.
- Esti un om minunat, viata o sa te rasplateasca.
- Multumesc, trebuie sa plec acum, incep sa se intoarca de la masa. Ar fi bine sa te hranesti si tu putin, o sa ai nevoie de forta la un moment dat.
Mda... o sa am nevoie, dar daca as si putea sa inghit ceva ar fi grozav. Mancarea nu e rea, spre surprinderea mea, dar imi lipseste mine pofta de mancare, nu pot sa inghit nimic stiindu-ma aici si pe Ioana si Monica in nesiguranta. Oare ce se intampla cu Ioana, a intrat in operatie? A facut Monica demersurile, ahhhhhhhhhhhhhh turbez ca nu stiu nimic din ce se intampla afara. Hai Leo, te rog fa ceva si scoate-ma odata de aici si tocmai te-ai ales cu partenerul ideal cu care il vei distruge definitiv pe Tudor Anghelescu.
CITEȘTI
Respir iubire
Romance" Banii ti-au luat mintile , ai tot ce vrei , nu-ti mai trebuie alaturi un om simplu care te iubeste , ai vrut unul care sa te imbrace in lux si in haine fine ... uitam ce promitem , dar prostii iubesc sincer , iar iubirea lor e calcata in picioar...
