Respir iubire

Capitolul 38

Ioana e asul din maneca in planul meu de a scapa de Leo si de a duce la bun sfarsit transportul cel mare. Stiu foarte bine cat e de delicata starea ei si pentru asta am luat toate masurile de siguranta. De indata ce transportul ajunge la destinatie in seara asta, voi pleca cu ea in Anglia si o sa am grija sa nu-i lipseasca nimic pana va naste. Am deja totul bine pus la punct si daca acesti copilasi nu vor fi ai mei atunci nici pe lume nu vor veni. Nu trebuie sa uite ca traieste datorita mie si trebuie sa platesca un pret pentru asta. Mie nimeni nu imi ramane dator, mai ales dusmanul meu de-o viata. Problema cea mare e ca fetiscana asta afurisita nu coopereaza deloc, se impotriveste la tot ce spun si fac si nu vreau sa fiu violent cu ea de teama sa nu pateasca ceva. Am dat ordine stricte sa nu i se atinga nici un fir de par si nimeni in afara de mine nu are voie sa ridice vocea la ea orice jignire ar scoate pe gura.

Au trecut doua zile de cand e la mine si chiar sunt curios cum niciunul din desteptii din jurul ei nu s-ar fi gandit ca eu as fi vinovat de disparitia ei avand in vedere ca nu m-a sunat nici Leo si nici Andrei. Refuz sa cred ca nu le pasa, insa ma gandesc la faptul ca ar nascoci un plan sa imi vina de hac, dar timpul e cam in defavoarea lor, pentru ca maine pe vremea asta scumpa lor Ioana va fi si mai departe de ei. Ca tot vorbim despre ea, urc scarile spre camera ei curios de ce in ultima ora nu am auzit-o strigand, injurand sau batand cu pumnii in usa.

O gasesc pe pat cu genunchii la piept, palida si plansa. Nu imi place sa o vad in starea asta, insa nici nu ma las induplecat de lacrimile ei ca sa renunt la planul meu.

- Iarasi plangi? Nu ai obosit inca sa faci asta? De ce nu ai mancat nimic? O intreb vazand tava cu mancare neatinsa.

- Nu mi-e foame. Vreau sa plec, te rog lasa-ma sa plec. Ai promis ca il anunti pe Andrei. Esti un mincinos.

- L-am anuntat, o mint nonsalant, dar se pare ca nu-i pasa din moment ce nu a venit dupa tine.

- Minti! Esti un mincinos notoriu. Andrei nu m-ar lasa un minut singura.

- Se pare ca ai mare incredere in el. Pacat insa ca o sa fi dezamagita draga mea cand o sa afli cate lucruri ti-a ascuns.

- Ce vrei sa spui? Ce mi-a ascuns Andrei? Si de unde naiba sti tu atat de multe lucruri despre noi? Cine dracu esti?

- Uite vezi? Si faptul ca nu sti cine sunt denota faptul ca Andrei nu a fost sincer cu tine.

- Daca ai ceva de spus, spune odata si nu mai cauta alti vinovati. De ce m-ai adus aici? Si de ce ma tii inchisa? Mi-e rau si te laudai ca sti despre starea mea. Am nevoie de medicamente, am nevoie de liniste, nu de nervi si stres.

- Va fi bine in curand draga mea. Mai e putin si toate astea se vor schimba si noi patru o sa fim fericiti impreuna.

- NOI PATRU?!

- Da, eu cu tine si gemenii.

- Esti nebun daca ai impresia ca o stau sa imi nasc si sa imi cresc copilasii langa tine sau cu tine. Doamne fereste-ma!

- Inceteaza cu ipocriziile! TU vei fi a mea si copii tai la fel. Imi apartineti din clipa in care tu ai respirat din nou singura.

- Ce? Despre ce vorbesti?

N-am sa-i spun inca adevarul, nu vreau sa stie inca faptul ca plamanul cumnatei ei e la ea in piept. Sunt nervos acum, prea nervos sa-i explic totul cu calm sa inteleaga si sa nu faca vreo criza de isterie. Am nevoie de ceva sa ma calmez si abia atunci o sa-i pot spune tot ce am pe suflet si vreau sa o fac sa-i urasca pe amandoi ca au omorat un om ca sa o salveze pe ea.