Critici

Nu te uit, Alan! ✔

Autor: MariusCristian144

COPERTA:

Imi place, este interesantă, iti scoate numele in evidentă, dar are o singura problema.

Observ ca ai doua citate scrise pe ea, dar nu le pot citi nici macar daca m chinui. Nu stiu daca poti remedia asta.

DESCRIERE:

Descrierea nu da foarte multe amănunte, este Misterioasa si corect gramatical scrisă. Nu am ce comenta aici.

Apreciez ca ai pus numele celui care ti-a facut coperta😁

CONȚINUT:

~PROLOG~

Ce frumos ai scris prologul, pare plin de sentimente. Simt durerea ce curge prin cuvintele tale si in acelasi timp mrejele poveștii ma trag in conținutul sau.

~CAPITOLUL 1~

Iti dau un mic sfat pe care l-am mai dat si altor persoane. Încearcă sa folosește ori linia asta ,,–" de dialog ori pe linia  ,,—" asta. Asa o sa iasă mai mult in evidentă.

Hmm...parca s-au cunoscut prea brusc. Adică a părut putin mecanic micul lor dialog. Daca fata a avut iubirea la prima vedere fata de Alan, cred ca ar fi observat fiecare detaliu al iubitului ei.

Vocea senzuala, hârâită si groasa, sau o aluniță de pe barbarie ce se mișca cand vorbește. Înțelegi? Detalii minuscule care devin importante cand le iubim persoanele care le poseda.

Capitolul asta m-a facut sa ma întreb ce s-a intrebat intre cei doi, pare ca dintr-un motiv necunoscut ceva s-a rupt intre ei. Poate ma înșel, dar cred ca este vina lui Alan.

~CAPITOLUL2~

Cred ca ar trebui sa scrii cuvintele din scrisoare cu scris italic (parca asa se numeste). Si nu stiu, poate ar mai trebui sa adaugi pasaje romantice, Alan sa invoce amintiri alături de iubita sa. Asa ar explica de ce ii e atat de greu sa renunțe la amintirea lui.

In rest, e perfect, sentimentele sunt in toi, ai creat o furtuna emoțională in cartea ta care cuprinde orice om.

~CAPITOLUL 3~

Protagonista deja începe sa se vindece usor, usor de si sa-si închisă rana sufleteasca.

Dar tot vreau sa inteleg ce s-a întâmplat intre ei. Alan pur si simplu a încetat sa o iubească? A murit? S-au si-a găsit alta iubita?

O poveste atat de puternica nu poate dispărea pur si simplu.

~CAPITOLUL 4~

Imi place felul in care ai descris flacara inconfundabila pe care o simțea fata pentru Alan si care nu se întâlnea si la băiatul din prezent. Ai fost atent si ai dat viata chiar si celui mai mic detaliu.

Ai reusit sa transpui iubirea in toate formele ei, de la durere, la negare si pana la acceptare (una se lucrează la ultima parte)

~CAPITOLUL 5~

Mi se pare mie sau totul a mers mult prea rapid? Adică stiu ca nu era dragoste împărtășită din ambele părți, dar parca amândoi s-au mișcat foarte repede. Povestea s-a mișcat repede.

As vrea sa empatizez cu Elsa si in alte forme, ai putea sa ii descrii viata, nu doar gândurile si sentimentele. Pentru ca persoanele își lasă amprenta arat in interior cat si in exterior.

Înțelegi? Elsa poate prelua diferite obiceiuri de la Alan, felul de a vorbii, de a se îmbracă, sunt exemple dar sper ca înțelegi la ce ma refer.

Cat despre titluri (am apreciat ca ai denumit fiecare capitol in parte) sunt mulțumită, reflecta intr-un mod armonios ideea de baza.

Eu iti urez succes in continuare, cartea nu este terminata deci sunt sigura ca mai ai multe ganduri de împărtășit cu noi.

PLATA: voturi si comentarii la cartea mea Blestemul celei Uitate