Blackband

Partea 1 - † Capitolul 1 †

1. " Nu mai fi papă-lapte, Karina!"

- Nu mi se pare corect, murmură Roby. Erik ne-a spus clar, Erza! Fără alte persoane în Blackband.

- E sora mea, idiotule. Și sincer să-ți spun, nu sunt atât de atașată de ea încât să o aduc aici, însă îi sunt datoare. Așa că tacă-ți gura. E o situație de viață și de moarte, are nevoie de mine și peste o oră va fi aici. Fie că îți convine sau nu. Dacă nu, voi pleca și eu cu ea. Dumnezeu știe unde.

- Câți ani are? întreabă Ryn în timp ce trage un fum din țigara sa electronică.

- 19, răspunde bruneta scurt, mijindu-și ochii ba la Ryn, ba la Roby.

- Eu zic să facem așa, începe să vorbească Dex cu un ton calm, o lăsăm pe...

- Karina, îl ajută Erza. Numele ei e Karina.

- Așa. O lăsăm pe această Karina să stea aici până vine Erick. Cum v-am spus și ieri, fratele nostru va ieși din pușcărie în câteva zile. El va hotărî dacă va rămâne sau nu.

~ Karina ~

Îmi trag bagajele după mine de îmi simt mâinile că-mi ard, fără ca Erza să mă ajute măcar puțin. Deși mă smiorcăi de ceva timp că sunt grele, abia dacă mi-a vorbit.

Am ajuns la vila Blackband, de care ea spunea. Este foarte serioasă cu privire la prietenii săi; este ciudat totul între ei. Nu voi înțelege niciodată de ce stau toți grămadă într-o casă, sau de ce iubesc atât de mult negrul, sau de ce și-au luat acest titlu de persoane oribile și periculoase. Pentru că Erza pe care o știam eu, nu era oribilă, rea sau periculoasă.

Erza mă invită înauntru și pot rămâne ușor surprinsă când dau de un design chiar încântător. Ei haide, nu au gusturi atât de proaste. Erza se oprește în loc, așa că mă opresc și eu. Ridic privirea și tresar ușor când niște persoane sunt în jurul meu, analizându-mă din cap până în picioare. Sunt numeroase persoane și la naiba, atât de mult negru! Iar eu...eu arăt ca un beculeț galben ce-l pui în pomul de Crăciun.

- De ce nu ne-ai zis că sora ta e o bunoacă blondă și frumoasă? vorbește unul dintre tipi ce îmi zâmbește ciudat și se apropie de mine.

Eu zâmbesc ușor stânjenită de vorbele tipului. Acesta avea părul până la umeri, avea ochii de un smarald aprins și era plin de tatuaje. Avea o pentagramă la gât - ceea ce nu mă miră - și un maieu negru cu blugi, evident, de aceeași culoare.

- Ține-ți scula departe de soră-mea, KJ! mârâie Erza la el, iar acesta plescăie amuzat. Păi, brothers, ea este Karina Scarlet. Karina, ei sunt prietenii mei. Cât timp eu caut o cameră pentru tine, tu te vei împrieteni cu ei, ok? Dacă cineva se ia de ea, îi rup capul, ați înțeles?

Aceștia murmură în cor un „ bineînțeles" în timp ce ea îmi ia bagajele și urcă niște scări, dispărând din peisaj la un moment dat.

- Ar trebui să ne prezentăm, nu? râde același tip ce făcuse acea glumă. KJ am reținut că-l cheamă.

Acesta se apropie și mai mult de mine și-și trece brațul de după umerii mei, zâmbind larg. Sincer, nu credeam că cei din populara Blackband știu să zâmbească.