Capitolul 56

2.1K 193 81
                                    

- Erza!

       De asemenea, Yasmin plânge ca în gură de șarpe, țipând după Blake.  Însă mintea mea nu e axată pe numele Blake ce îl aude pe Diablo că îi confirmă decesul ce i l-a adus flăcările.

    Totul în jurul meu se oprește pur și simplu, ochii mei fiind fixați pe corpul surorii mele ce este aruncat de flăcările bombei. Toți fug către ea, însă eu tot în genunchi am rămas, încercând să respir. Mă ridic și picioarele îmi tremură, însă încerc să îmi revin și să mă apropii de coprul Erzei. Erick țipă în stânga și-n dreapta după pansamente, însă nu aveam de unde să le luăm, iar salvarea ce a fost sunată de Yukio are să întârzie, iar acele minute pot fi fatale pentru ea.

    Nu știu ce s-ar întâmpla dacă aș rămâne fără Erza. Da, ne certăm și nu ne suportăm prea mult una pe alta, dar știu că mă iubește așa cum eu o iubesc. Știu că în sinea ei e mândră că m-am întors aici și să-i salvez. Însă am nevoie de ea. Vreau să fie aici și să se ia de mine și să țipe la mine, nu contează sub ce formă o face, dar așa îmi demonstrează că nu îi sunt indiferentă.

     Mă apropii ușor de corpul său firav și o privesc cu lacrimile șiroaie pe obraji. Nu era complet inconștientă, gemea din cauza durerilor cauzate de niște arsuri mult prea grave pentru corpul său atât de firav. Arsurile se întind de la partea dreaptă a feței până pe gât, aproape tot spatele și picioarele. Nu se poate mișca, nu poate vorbi, nu poate face nimic decât să strângă din ochii din cauza durerii insuportabile ce îi arde pielea. 

           - Va fi totul bine, surioară, spun și mă abtin din a o lua în brațe, căci mi se rupe inima în mii de bucățele, văzând-o în acest hal. Rezistă, fii puternică...Eu sunt aici...

          * * * 

   8 ore. Au trecut 8 ore și doctorii nu ne-au dat niciun verdict. 8 ore în care cu totii am stat cu sufletul la gură și inima cât un purice. Erick stă retras, la fel ca și mine. Mintile amandurora sunt în capete opuse. Însă sunt la aceeași persoană. Însă nu lipseste doar Erza din imaginea bandei, ci și Yasmin și Blake. Blake a incetat din viata salvand-o pe Yasmin, cum va trai ea cu asta de azi inainte?

          - Scarlet?

  Doctorul mă strigă și îmi face semn să îl urmez. Erick ne urmează și ajungem amandoi în fata salonului unde sora mea se află. Acesta își dă ochelarii jos și mă privește compătimitor.

        - Sora ta e într-o stare foarte gravă, nu cred că va scăpa cu bine. Arsurile sunt pe o suprafață de peste 60% a corpului și nu îți putem garanta nimic. 

     Erick mă cuprinde în brațe, însă durerea din piept nu poate fi alungată sub niciun fel. Intru în salon temătoare că poate pleca în orice moment de lângă mine. ședea pe patul spitalului, însă are ochii deschiși și ațintiti pe tavan. Mă apropii de ea ușor, în timp ce Erick rămâne rezemat de ușă la intrarea salonului. Lacrimi noi încep să  curgă de-a lungul obrajilor mei palizi și cad în genunchi langa patul Erzei. Aceasta este constienta de prezenta mea, așa că intinde mana mai teafara spre mine, iar eu, cu grijă i-o cuprind și i-o sărut încă speriată de ce se va intampla de azi înainte:

         - Îmi pare atat de rău, murmur însă Erza schiteaza un zambet mic și slab pe chip.

        - Nu ai nicio vină, îmi spune cu greu și îmi strange usor mana. 

        - Te doare? întreb, tragandu-mi nasul.

       - Morfina face minuni.

   Erick se apropie și el, asezandu-se pe cealaltă parte a patului și îi zambeste trist Erzei. Ochii i sunt la fel de tristi.

      - Sa nu uiti de regula bandei de a nu parasi Blackband.

    Erza zambeste slab, după care se stramba putin și inchide ochii. Nu se simte bine. Respira greu și se incruntă.

       - Sa ai grija de ea, murmura abia Erza, adresandu-i-se lui Erick, iar el afirma trist. Și dacă chiar o iubești, luptă pentru ea, nu repeta aceeasi greseală pe care ai făcut-o cu mine.

        Îmi ia ceva timp să procesez informatia din cauza tuturor presiunii și a oboselii. însă abia atunci îmi pică fisa în sfarsit după atat de mult timp și îmi ridic privirea către Erick ce o priveste ingandurat pe Erza. Șocul este prea mare pentru mine și pentru câteva minute sunt pur si simplu goală de orice gand sau sentiment, însă îmi aduc aminte să respir în momentul în care vocea chinuită a Erzei se aude din nou:

         - E timpul de " totul sau nimic", Erick. Iar tu, Karina...sunt atat de mandra de tine.

        - Si o sa fii în continuare, spun dur și o strang mai tare de mana, insa cand imi dau seama ca ii provoc durere imi retrag mana stanjenita. Nu vreau sa te pierd și pe tine, Erza... esti toată familia mea... Dacă și tu pleci o să raman a nimanui. Știu că am fost rea si neascultatoare cu tine cand tu mi-ai vrut mereu binele și imi pare rau acum și as face orice ca sa dau timpul inapoi... dar promit ca de azi inainte o sa te ascult pentru că esti o sora mai mare extraordinara și sa stii ca te-am iertat de mult timp pentru atunci și stiu ca si tu m-ai iertat inca de pe vremea aceea. Și sa stii ca nu te-am urat niciodata și mereu te-am sustinut din umbră. Așa că te rog..stai cu mine și hai să le tăbăcim fundul tuturor derbedeilor de afară, pentru că asta suntem noi, așa sunt fetele Scarlet, nu? Te rog, surioară... Nu pleca...promit că o să plec din bandă dacă încă vrei asta sau dacă vrei sa ma angajez undeva asta voi face! Doar ramai cu mine... Am nevoie de tine și... Tu ești...Eu...

      - Karina, vocea lui Erick mă face să tresar si imi ridic capul ce m-am rezemat cu frutea de mana surorii mele. 

      Însă ochii lui Erick sunt goi și fața îi e palidă. Se apleacă către mine și mă trage într-o îmbrățișare. 

         - Sora ta a adormit în timp ce vorbeai... Să o lăsăm să plece liniștită.

       Mă încrunt. Ce vrea să spună? Erza e bine, ea mă ascultă și...

       Erza nu e bine. Are ochii închiși și nu mă mai strangea deloc de mana. Ochii mei asteapta si cea mai mica miscare din partea sa insa nu se mai miscă. Alte lacrimi ma fac sa vad in ceata si il indepartez pe Erick de mine.

        - Erza? Erza?! 

       - Karina, te rog, încearcă Erick să îmi vorbească. Las-o să zboare, acum îi e mai bine unde e.

        - E aici, idiotule! strig și încerc să o trezesc pe Erza, însă în acel moment doctorul intra in salon.

            Cand doctorul o verifică și se intoarce cu fata spre mine și strange din buze trist, mă opresc din văitat. Drumul Erzei Scarlet s-a oprit aici. De asemenea și drumul lui Blake s-a oprit în acest punct, salvându-și iubirea din flăcările Iadului: pe Yasmin. Inima mi-e frântă, iar ochii nu mai pot suporta alte lacrimi.

        Trebuie să ne lăsăm îngerii să zboare.


BlackbandDär berättelser lever. Upptäck nu