Capitolul 30

19.3K 590 233
                                    

Spatele meu face contact cu peretele rece al băii. Îmi ridic privirea și o întâlnesc pe a lui. Înghit în sec și îmi mușc buza de jos involuntar. Se apropie de mine și își așază ambele palme pe fundul meu, trăgându-mă mai aproape de corpul lui. Nu mă împotrivesc. Ajung lipită de el. Îi înconjor gâtul cu mâinile mele și mă ridic pe vârfuri pentru a putea să îi ating buzele. Își mișcă buzele peste ale mele într-un mod flămând. Mă împinge mai tare în peretele din spatele meu și mă ridică, astfel să îi înconjor cu picioarele mijlocul.

Facem asta de o săptămână. Ne strecurăm în baie în miezul nopții și ne sărutăm până ne plictisim. Sau până se plictisește el. Eu nu m-aș plictisi niciodată de asta. A devenit deja un obicei ca noaptea să ne sărutăm, iar ziua să ne prefacem că nu s-a întâmplat nimic. Nu mă deranjează. Poate nu vrea să se simtă vinovat în vreo privință. Și mie mi-a fost greu să-mi recunosc sentimentele față de el. Nu e atât de ușor să accepți aceste sentimente. 

Îi prind fața în palme și îi îndepărtez fața de a mea cu câțiva centimetri. Se încruntă puțin, iar eu îi ofer doar jumate de zâmbet. Îmi apuc capătul maieului pe care îl port și îl dau jos, lăsându-l să cadă pe podea. Sânii mei acum nu mai sunt acoperiți cu nimic și mă simt puțin stingheră. Luke se uită la pieptul meu câteva secunde, iar apoi își ridică o sprânceană.

- Ce? Îmi e cald. 

Mint eu. Își închide ochii și surâde. Își presează corpul de al meu și îmi oferă căldură.

- Ție nu îți e cald? 

Îl întreb în timp ce îi apuc tricoul. Nu spune nimic și mă lasă să îl îndepărtez de pe el. Mă sărută cast pe buze, apoi trece în jos. Îi simt respirația pe gât înainte să facă contact cu pielea mea. Îmi bag mâinile în părul lui și îl strâng încet. Îmi închid ochii și las senzațiile să mă cuprindă.

- Și doar mi-am promis că nu o să ating de tine în felul asta. Șoptește aproape de urechea mea, ca apoi să mă muște de lobul urechii.  

- Regreți? 

- Nu. 

Nu mai vorbim şi continuăm cu sărutările. Un zgomot ne distrage atentia. Matilda a intrat in baie. Stam toţi nemiscati pentru câteva secunde.

- Am sa ma prefac că nu am văzut nimic. Rostește și se întoarce pe călcâi, închizând ușa în urma sa.

Mă uit la Luke, el uită la mine. Clipesc de câteva ori pentru a încerca să-mi dau seama ce tocmai s-a întâmplat. Matilda a intrat peste noi când suntem pe jumătate dezbrăcați și ne sărutam. Oh, Doamne! Asta nu e de bine! Luke mă lasă cu picioarele pe pământ și apucă tricoul de jos. Îl îmbracă repede și iese din baie. Îmi iau maieul și eu.

Nu pot să cred că asta s-a întâmplat! Nu îmi imaginez ce ar putea păți Luke acum. Dacă l-ar da la poliție. Nu, nu are cum. E din familie cu el. Mă simt îngrozitor. Mă duc la chiuvetă și îmi spăl fața pentru a-mi revenii. Nu vreau mătușa lui să aibă o impresie proastă despre el. Nu vreau ca Luke să nu mai vorbească cu mine după. Dacă ăsta e sfârșitul nostru? Dacă nici măcar nu va vrea să mă privească după?

Îmi fac curaj și ies baie în căutarea celor doi. Le aud vocile din bucătărie. Mă lipesc de perete și ascult ceea ce vorbesc. Nu e frumos să trag cu urechea, dar nu pot intra în bucătărie. Aș încurca lucrurile. Și în plus, am dreptul să știu ce vorbesc. E vorba și despre mine.

- Mătușă nu e ceea ce pare!

Îi aud vocea lui Luke. Un nod în gât mi se pune instant și am senzația că am să plâng curând. E numai din vina mea toate astea! Niciodată nu m-am gândit că l-aș putea pune pe Luke în pericol. Sunt atât de egoistă. M-am gândit numai la mine în tot acest timp.

AdoptatăWhere stories live. Discover now