Kyan [FINALIZATĂ]

CAPITOLUL 4

Ayla

     Îl privesc drept în ochi pe cel din fața mea,încercând să-mi stăpânesc lacrimile,care-mi împăienjenesc privirea.Îmi strâng cu putere degetel în pumni,până ce unghiile mi se înfig în carne.James mă privește,căutând în ochii mei vreo urmă de glumă,însă expresia feței mele îi dă de înțeles că nu glumesc sub nicio formă.

     Deschid gura ca să zic ceva,însă cuvintele nu vor să iasă.Îmi mut privirea într-o altă direcție ,și pentru câteva clipe ochii mei îi întâlnesc pe cei ai lui Kyan Mă privește cu furie,așteptând un răspuns din partea mea.

— N-am nevoie de dădacă,se aude vocea sa,la scurt timp.Cred că sunt suficient de matur,încât să-mi port singur de grijă.

— Dominișoară,spune James,ignorându-l complet pe Kian,aș vrea să te mai gândești în privința ofertei pe care ți-am făcut-o.

— Vă mulțumesc,dar nu cred că pot accepta,spun repede,evitându-i privirea ca de gheață.

     Inima îmi bate cu putere,gata să-mi sară din piept.Pulsul mi se accelerează în câteva secunde,determinând viteza sângelui să se mărească inexplicabil.Am impresia că am roșit toată,pentru că întrega față mă arde.

     În cele din urmă ridic privirea din pământ,hotărând să o înfrunt pe cea a lui James.

— O să-ți dau asta,în cazul în care te răzgândești.Sunt trecute pe ea numerele mele de telefon,sau poți să mă vizitezi la firmă.Poate bem cândva o cafea împreună.

     Îmi întinde cartea sa de vizită,pe care o iau cu o oarecare ezitare.O bag în buzunarul de la halat ,încercând să-mi păstrez calmul.Mâinile încep să îmî tremure ușor,așa că le ascund la spate,dregându-mi vocea.

— Am să mă gândesc,însă nu pot promite ceva concret, acum.

— Ar fi păcat,insistă el.Dacă aș fi în locul tău,n-aș refuza niște bani în plus.

     Simt cum furia mi se răspândește în întreg corpul.Sângele îmi pulsează cu putere prin vene,intensificând senzația de nervozitate.O durere scuțită îmi săgeată stomacul,făcându-mă să mă încrunt ușor.

— Nu am nevoie de banii dumnevoastra,repet pentru a doua oară în ultimul timp.

     Fac doi pași în spate,privindu-l fix în ochi.Mă îndreptcu hotărârespre ușă,chiar în clipa în care o voce masculină mă strigă,făcându-mă să mă întorc spre posesorul acesteia.

— Ayla,așteptă!Trebuie să vorbim

— Doctore Lucas,eu...

— Vino, fata mea.Vom discuta despre asta în biroul meu.

     N-am de gând săa accept propunerea aia,pentru că pur și simplu n-aș putea să fac asta fără să gândesc la Liam.N-aș putea suporta durerea asta.