Într-o mie de bucăți

30.♛ O mie...o nimica toată!

Am semnat prezența, și imediat după ne-am urcat într-un autocar oarecare. Ne-am dus în spate de tot, iar eu m-am așezat pe partea dreaptă la geam, scaunul de lângă rămânând liber. Se pare că toate avem o atracție pentru locul de la geam și nici una nu renunță, așa că ne-am așezat fiecare pe un loc la geam. Eu aveam nevoie de liniște...

Eram ușor furioasă...de fapt nu ușor, de-a dreptul furioasă! Pun pariu că și-a hrănit destul sufletul acela malefic atunci când a văzut lista de participanți! Și să nu-mi spună mie că de abia acum a aflat că suntem și noi pe listă că n-am să cred.

        — De ce venise la voi? O întreb dintr-o dată pe Denise.

        — Nu știu, a venit pur și simplu să ne salute, a vorbit mai mult cu Marco, îmi răspunde cu o oarecare teamă în voce.

        — Hai mă Amy, chiar așa de tare îl urăști? Intervine Marco și mai că i-aș trânti una...nu e de ajuns că s-a dus atunci la el, acum au devenit prieteni?!?

        — Nu vreau...să mai vorbesc cu el, tu nu știi...ești băiat n-ai cum să înțelegi.

       De fapt mi-e frică că dacă aș vorbi cu el, toate sentimentele mele revin...căci sunt doar puse pe pauză bag de seamă, iar el fiind tot timpul amabil atunci când vorbește cu mine nu mă ajută deloc. Mai bine mă ignora!

      Îmi arunc privirea pe geam urmărind zecile de oameni care urcau în autocarele ce aveau să ne ducă pe platoul de filmare. Ray era împreună cu alți patru băieți de la agenție, cu listele în mână având grijă ca toată lumea să intre în autocare.

— Eh...așa spui tu acum, dar după astea două zile poate vă împăcați. Tocmai că sunt băiat și am văzut cum te urmărește din priviri.

Nu-i zic nimic, n-am cum să mă contrazic cu el și nici cheful necesar, așa că rămân cu ochii încă ațintiți pe geam.

— Vai...nu cred! Sprâncenele mi se ridică de mirare și rămân uimită de ceea ce văd în fața mea. Ceilalți se întind și ei și urmăresc același spectacol ca și mine, ca mai apoi retrăgându-se.

Alături de Ray e acum o...fată. Cu mult diferită față de cele cu care știam că își petrece ultimul timp, și cu care se afișează pe tot internetul. Cu mult diferită chiar și față de mine.

Adică...până acum, îl găseam în prezența unor...nu tocmai doamne. Ca să fiu mai directă se înconjura de trupuri goale și ieftine, fete cu sânii și fundul pe afară, fără pic de mândrie în ele și zero respect, fete care aveau o reputație...proastă. Lor le plăcea bineînțeles, pentru că se vedeau niște "doamne care au bărbații la picioare", dar de fapt erau folosite pentru plăcerea fizică. Dar măcar ele arătau fizic cât de cât bine, nu erau exagerat de frumoase pentru că nu există nimic real la ele fiind tunate, dar erau cât de cât acceptabile... Măcar chipul lor era unul frumos.

Ea?....e mult mai jos decât mi-am imaginat că va fi vreodată următoarea parteneră a lui Ray, sau...ce o fi ea.

Mâna ei slabă îl mângâie ușor pe față în timp ce îl privește atentă. Pot să îmi dau seama după răspunsul citit de pe buzele lui Ray că îl întreba ce are, acesta răspunzându-i încruntat "nimic".

În momentul în care privirile noastre s-au întâlnit, i-am observat mărul lui Adam mișcându-se de sus în jos înghițind în sec. Privirea i s-a întunecat imediat, iar maxilarul său devenise încordat. Și-a dat imediat capul la o parte din palma ei cu ochii ațintiți pe mine, încă odată citind pe buzele sale un "du-te la autocar".