Fata cu părul de foc (finalizată)

O SPIOANĂ?!

Coborâră din maşină şi se uitară unii la alții mirați.

-Bă, ori sunt eu nebun, ori asta chiar este muzică clasică! reuşi Adam sa rupă tăcerea.

Intrară toți în vilă, iar muzica clasică se auzea din ce în ce mai clar şi mai tare. Odată ajunşi în încăperea destinată petreceriilor, începură să îşi dea toți palme mintale.

-Damon iar ne-a copt-o! zise Alexis. Fir-ar!

Se uitau unii la alții şi păşiră încet în încăperea plină de oameni îmbrăcați care mai de care mai sofisticat. Alexis îşi plimbă privirea prin încăpere şi studie câteva tinere. Strâmbă din nas. Arătau de desprinse dintr-o carte de istorie. Părul lor era prea tapetat , prins apoi la spate cu clame colorate , din care ieşeau onduleuri imense. Iar rochiile...Doamne! În viața ei nu a mai văzut asemenea rochii. Parcă erau de pe timpul străbunicii. Mai că îi venea să vomite. Oameni falşi, cărora nu le păsa decât de rangul lor social.
Alexis îl privi pe Xander cum se îndreaptă spre o fată şatenă ce stătea cu spatele la ei. Acesta îşi poziționă mâinile pe talia ei şi începu să se frece de ea, dându-i de înțeles că voia să danseze. Dar privi buimac cum şatena îşi desprinse delicat mâinile lui şi se întoarse confuză.

-Mă scuzați! Doriți ceva? replică tânăra.
-Bă, eşti prost?!zise Xander şi mai buimac.
-Poftim? îl întrebă aceasta vizibil iritată de afirmația lui.
-Nu mai pofti, dragă! rânji Xander şi îşi puse mâinile pe talia ei din nou.

Tânăra i le îndepărtă nervoasă şi, în secunda următoare îşi lipi zgomotos palma de fața lui. Xander se dădu un pas înapoi uimit.

-Cum vă permiteți aşa ceva, domnule? Un gentleman nu se comportă aşa cu o domnişoară.
-Un gentleman?! Vrăbiuță, mă confunzi! începu el să râdă apropiindu-se apoi de urechea ei. Iar în legătură cu faza cu domnişoara...ştim amândoi ca nu mai eşti de mult.

Se îndepărtă apoi de ea şi, din senin se trezi cu o altă palmă. Începu să râdă şi îi facu (,) cu ochiul, ca apoi să se întoarcă la prietenii săi.

-Ce puicuță focoasă! Păcat că este atât de...replică Xander în timp ce îşi privi prietenii.
-Atât de secolul XVII? îl întrerupse Adam în timp ce râdea.

Alexis îl văzu pe Xander cum se strâmbă la afirmația făcută de Adam.

-Hai, mă! Nu mai fă mişto de mine! Credeam că este...normală! se oftică Xander.
-Xander, este normală! râse Christine. Are forme, mâini picioare.

Începură toți să râdă atrăgând atenție asupra lor. Toți cei din sală îi priveau indignați, sau cel puțin aşa i se părea lui Alexis.

-Haideți să îl căutăm pe trădătorul de Damon! spuse Alexis.

Porniră toți în acelaşi timp. Parcă erau Power Rangers. Cei din sală formară două coloane, lăsându-i să treacă prin jumătate.

-Bă, eşti prost?! Mă simt ca Moise! râse Adam stupefiat de afirmația făcută. Haideți, oițele mele! Urmați-vă stăpânul! se adresă el prieteniilor săi

Începură toți să râdă de "ciobanul" Adam. Dar avea dreptate. Chiar se simțeau ca Moise. Îl zăriră pe Damon într-un colț al încăperii, făcând conversație cu o tânără blondă cu ochii cenuşii. Nici ei nu făceau excepție de la acest cod al vestimentației, Damon purtând un costum negru şi o cămaşă albă, iar tânăra purta o rochie vişinie, mulată în partea de sus a corpului. Părul ei era desfăcut, lăsat pe spate în nişte bucle lejere.
Damon întoarse capul şi îşi zări acoliții. Rânji când le observă stupefierea şi groaza de pe fețe. Se scuză în fața tinerei şi se îndreptă spre ei.

-Vă place petrecerea? rânji el.
-Damon! Când am spus că vreau o petrecere, nu m-am referit la acest gen de petrecere.
-Hmm...Din câte țin eu minte, ai specificat că vrei o petrecere. Da! Da! Dar stai...nu ai spus şi de care! rânji diabolic Damon la ea. Acum, scuzați-mă, domnițele mele, dar am puțină treabă. Domniilor! zise Damon, înclinându-şi capul.
-Damon! Nu scapi atât de uşor! îl trase Alexis de mână, dar rămase uimită când văzu în ce hal râdea Damon.
-Duceți-vă la subsol! Doamne, ce fețe aveți!

Alexis îi dădu drumul şi intră nedumerită în lift alături de ceilalți. Când uşile liftului s-au deschis, Alexis scoase un țipăt de fericire. Tot subsolul, care consta de fapt într-o cameră cu jocuri electronice şi un colțişor pentru cinema, era plin cu adolescenți cuprinşi de euforia muzicii şi de aburii alcoolului. Bass-ul ritmat al piesei Lil' freak a cântărețului Usher [ soțul meu din altă viață :))] invita fetele pe scena amplasată în mijlocul camerei. Alexis bătu pumnul cu toată gaşca şi se pierdu în mulțime dansând. La un moment dat, simți două mâini pe talia ei şi tresări.

-Nu te opri! Dansezi minunat! auzi la ureche o voce răguşită şi incitantă în acelaşi timp.

Buzele bărbatului îi muşcă uşor lobul urechii, ca apoi să i le simtă pe gât. Se întoarse pentru a afla cine era posesorul acelor mâini şi buze îndrăznețe . Ochii ei făcură cunoştință cu nişte ochi de un albastru glaciar. Putea observa în ei atracție şi dorință. Coborî apoi cu ochii pe buzele lui. Erau catifelate şi atât de...La naiba! Păreau sărutabile. Chicoti în sinea ei. Bărbatul era frumos. Al naibii de frumos. Păr brunet, uşor ciufulit, ochii albaştrii, buze minunate. O ispită periculoasă! Scoase apoi un țipăt mic de uimire când bărbatul o întoarse brusc cu spatele la el. Era puțin şocată. Cum îşi permitea?

-Dansează! îi şopti el senzual la ureche . Te rog!
-Cine eşti? reuşi ea într-un final să articuleze câteva cuvinte.
-Andy, pentru tine ! Andrew pentru amici! şopti el şi mai senzual aproape topind-o pe Alexis.
-Alexis! Încântată! şopti ea.

Alexis simți că nu o mai țin picioarele. Vocea lui îi trimitea fiori în tot corpul. Cum era posibil aşa ceva ? Era doar o voce! Putea să jure că mai auzise undeva acelaşi timbru vocal, dar în momentul de față nu se putea concentra. Pe fundal se auzea piesa lui Rihanna-Skin şi simți cum o mână de a lui Andy se mişca încet pe şoldul ei stâng , în timp ce cealaltă îi mângâia coapsa dreaptă. Începu să se mişte lasciv în brațele lui şi la un moment dat simți buzele lui Andy arzându-i pielea gâtului. Acesta cuprinse cu buzele sale o porțiune de piele şi începu să o frământe . Muşcă uşor din piele scoțind un mic țipăt din partea roşcatei şi o simți cum tremură în brațele lui de plăcere. Îi dădu părul după ureche şi îşi apropie buzele de ea.

-Ne mai vedem, roşcato! Voi fii cu ochii pe tine! îi şopti el .

Alexis simți cum mâinile lui Andy îi părăsiră corpul. Se întoarse rapid pentru a-l întreba de ce nu mai rămâne, dar nu mai era nimeni. Dispăruse. Oftă adânc şi se îndreptă spre masa unde aşezate tot felul de băuturi. Îşi turnă într-un pahar nişte vodka şi îl dădu rapid pe gât. Îl prefera simplu, plus că era obişnuită. Se gândea la Andy. Cine era de fapt? Îşi aminti de săruturile de pe gât şi duse involuntar mâna spre locul ce părea ca este în flăcări. De fapt tot corpul era cuprins de flăcări. O intriga. Şi înca cum! Brusc simți cum este trasă de cineva şi îşi dădu seama că era Christine.

-Hai, Lex! Ne cheamă Şefu' !

Alexis o urmă şi îi găsiră pe toți lângă lift. Intrară în el şi urcară la etajul 3 unde era biroul lui Damon. Odată ajunşi în fața lui, se făcură comozi.

-Bun. Presupun că Alexis şi Christine nu v-au spus! luă Damon cuvântul. Am o misiune pentru voi.

Băieții se uitară unul la celălalt şi îl priviră atenți.

-Despre ce este vorba? îl întrebă Jay.
-Snyder.

Jay îşi mută rapid privirea spre Alexis. Acum a înțeles de ce ea nu le spusese nimic.

-A trimis pe cineva pentru a obține nişte informații despre mine. Cum i-am spus şi lui Alexis, fac orice este nevoie ca informațiile să nu ajungă la Snyder. O să vă las în pace definitiv. Iar dacă o să mai doriți să lucrați pentru mine, o să vă alegeți singuri misiuniile. Deci ce spuneți ? îi întrebă Damon.

Băieții se uitară unul la celălalt şi afirmară din cap, apoi se uitară spre fete. Alexis se uită la băieți şi oftă.

-Acceptăm.
-Bun aşa. Uitasem! Omul lui Snyder este o spioană! zise Damon inocent.
-Îți bați joc de mine?! răbufni Alexis. O spioană ?!