Fata cu părul de foc (finalizată)

CRED CĂ GLUMEŞTI !

   -Christine... Te-ar deranja o a doua întâlnire? întrebă el timid.
   -Ăă...Sigur. Mi-ar face plăcere.
   -Poți, te rog, să o iei şi pe roşcată?
   -Nu ştiu ce să zic, Alex. Ea nu e fană întâlniri.
   -Te rog. Vine şi un prieten. Şi nu vreau să se simtă precum a cincea roată! o imploră el.
   -O să încerc să o conving, dar nu promit nimic. Cum îl cheamă pe amicul tău?
   - Andy.
   -Drăguț nume. Păi mai vorbim. Îmi dai un mesaj cu data şi ora întâlnirii!zise Christine observând că deja ajunseră în fața blocului. Mulțumesc pentru că m-ai adus! A fost plăcut.

Alexander doar dădu uşor din cap şi o privi cum ieşea din maşină. Vroia măcar să o sărute pe obraz. Aşteptă trist să audă portiera cum se închide pentru a porni maşina. Dar în loc de asta, o observă cum intră rapid în maşină şi îl pupă pe obraz, ca apoi să o vadă cum fuge în bloc. Christine se piti după uşa şi privi cum maşina şatenului demarează. Simțea că arde. Îl pupase! Bine...nu e ca şi un sărut. Dar ea îl pupase. Începu să zâmbească involuntar şi să urce absentă scările. Intră în apartament şi îşi aruncă pantofii la intrare.

   -Mamă,  am ajuns! începu ea să strige.

Dar nu primi niciun răspuns.

   -Mamă! strigă ea din nou intrând în bucătărie.

Observă pe masă o foaie o ridică şi începu să o citească zâmbind.

   Scumpii mei,  noi am plecat puțin la munte. Ştiți amândoi că peste două zile este aniversarea noastră. Mama va iubeşte. Jay,  să ai grijă de sora ta şi să nu mai prind vreun filtru de țigară sub patul tău. Asta doar dacă nu vrei ca tata să afle! Christine, e valabil şi pentru tine, domnişoară!

Christine începu să sară în sus de bucurie. Party time! Dar îşi opri hohotul de râs şi ochii i se măriră. De unde ştia?!

  Credeai că nu ştiu? Mama ştie tot. Să nu uitați asta. Lăsând prostiile deoparte,  aveți mâncare în frigider,  şi , în caz că întârziem ( Doamne-ajută!) ,  tata v-a pus pe card câțiva bani. Vă iubim. Să aveți grijă de voi!
   P.S. : Christine, ştiu la ce te gândeşti! Doar una. Şi să nu prind droguri prin casă. Să nu se spargă nimic.
  P.S.S: să-i duceți şi lui Alexis din mâncare. Christine, să-i duci negresa . Ştii că este prăjitura ei preferată. Să nu uiți. Sper că Jay nu o să o devoreze.

   Mama şi tata va iubesc!

Petreeceree! O sună pe Alexis,  dar aceasta nu răspunse. Ce noroc că avea o mamă înțelegătoare. Oare s-ar înțelege bine cu Alexander? Ce naiba?! Au fost doar la o întâlnire şi ea deja visează. Începu să râdă şi păşi spre camera ei. Îşi luă câteva haine de schimb şi intră în baie. După ce termină duşul, se îmbrăcă şi se hotărî să urce la Alexis.
  Ciocăni la uşă şi auzi un "Imediat" din spatele ei, ca după câteva secunde să se deschidă apărând în spatele ei o Alexis cu părul ud, în jurul căreia era doar un prosop.

   -Pff! Şi eu care credeam că este vreun băiat! mormăi Alexis închizând uşa în urma ei după ce intră Christine.
   -Nu ai tu norocul ăsta! începu Christine să râdă. Te-am sunat şi mai devreme, dar nu ai răspuns.
   -Cred că eram în cadă. Scuze! Deeci...se uită Alexis la ea cu subînțeles. Cum a fost?
   -Mai întâi pui ceva pe tine! zise Christine arătând cu degetul spre ținuta ei.
   -O, haide! Nu e ca şi cum nu mai m-ai văzut dezbrăcată! îi facu Alexis cu ochiul.
   -Aveam 6 ani, da? Nu se pune !
   -Tot regret că nu era un baiat la uşă! Lui i-ar fi plăcut priveliştea! începu ea să râdă intrând în dormitor.
   -Dar eu ce am? se plânse Christine.
   -Tu eşti fată! Nu sunt...pe invers.
   - Nu îmi amintesc să fi spus asta şi când ai schimbat tabăra acum 2 ani.
   -Hai, Christine! Cât timp o să îmi mai aminteşti de chestia asta? A fost doar un sărut. Plus că mă luase prin surprindere. Nici nu ştiam că este lesbi.
   -Nu ştiai?! Îți pusese mâna pe picior toată noaptea! râse Christine, muşcând apoi dintr-un măr.
   -Ştii? Am impresia că ți-ar fi plăcut să fi fost tu în locul meu! o ironiză Alexis.

Christine aproape se înecă cu câteva bucățele de măr. Îl puse deoparte şi îşi privi prietena când veni în living îmbrăcată

   -Nu mai spune?! Cred că ți se pare.
   -Hai, Christine! Nu mai minți! Ştiu că vroiai! o tachină Alexis țopăind în jurul ei.
   -O, mai scuteşte-mă! Mai vrei să îți povestesc cum a decurs întâlnirea? Dacă nu, plec să cumpăr chestii pentru petrecere.
  -Normal că da. Stai! Ce petrecere? Eu de ce aflu acum? se bosumflă Alexis.
   -Ai fi aflat  dacă răspundeai! Oricum eşti prima care ştie. Sunt ai mei plecați o săptămână , cred. Aşa că...de ce nu? Tu ştiai că mama a aflat că fumăm? o întrebă ea pe Alexis.
   -Mă laşi! Nu cred! se miră Alexis. De când?
   -Nu ştiu! Dar mi-a lăsat un bilet. A zis că nu o să-i spună tatei. Fir-ar! Negresa! țipă Christine ridicându-se de pe canapea şi fugind spre uşă.
   -Mi-a făcut mama Tina negresă? Daaa! Dar unde fugim? o întrebă Alexis în timp ce coborau aproape fugind.
   -Jay ! reuşi Christine să spună.
   -Fugi mai repede! țipă Alexis la ea.

Intrară amândouă în apartamentul Christinei şi se opriră în bucătarie. Alexis scoase un țipăt şocată, iar Christine oftă. Jay era pe jos , lângă frigider, cu platoul cu negresă între picioare şi cu mâinile pline cu bucăți de prajitură. Se uită la ele rânjind şi înfuleca de zor fără să piardă contactul cu Alexis.

   -Nu îți dau! zise el cu gura plină.
   -Jay, pune bucățile jos şi îndepărtează-te încet de platou! îl rugă Alexis aproape plângând.

Christine stătea pe un scaun şi urmărea spectacolul. Îl văzu pe Jay cum îşi scutură capul şi începu să înfulece în continuare.

   -Jay! se apropie Alexis de el încercând să-i sustragă platoul cu prăjitură.

Jay îi ghici mişcarea şi luă platoul în brațe începând apoi să alerge prin casă.

   -Jaaaay! țipă Alexis încercând să îl prindă.

Îi mai trebuia o armură şi părea o amazoană. Părul îi venea pe față şi era încâlcit, iar respirația i se accelerase. Îl vazu cum fuge la el în cameră şi fugi spre el.

   -Jaaay! Când o sa te prind, nici nu o să mai poți respira! îl amenință ea.
   -Păcat că nu o să reuşeşti. Până intri tu aici, o să le mănânc pe toate.
   -A,da?! Mă întreb cum ar arăta Janelle cheală!rânji ea.

Imediat uşa fu izbită de perete şi ieşi din cameră un Jay foarte nervos.

   -Nu ai îndrăzni! şuieră el.
   -Punem pariu? Mă cunoşti destul de bine. Ştii cât de urât pot să fac când vine vorba de dulciuri! zise ea calmă întinzând mâna în față. 

Jay oftă adânc şi îi dădu platoul. Alexis se uită buimacă când la platou când la el.

   -Jay?  Mmm...De ce mai este doar o bucățică? întrebă ea calm încercând să îşi mascheze nervi.
   -Doar nu credeai că o să îți dau toată prăjitura!  Plus că nu îmi amintesc să fi menționat şi cât să îți opresc! rânji el.

Alexis lăsă platoul pe o măsuță din apropiere şi îşi ridică mânecile de la hanorac.

   -Ăă...Trebuie să fug? întrebă Jay înghițind în sec.
   -O, da! îi confirmă ea bănuielile.

Jay o rupse la fugă şi ieşi afară din apartament. Când să iasă şi ea,  o auzi pe Christine cum o strigă.

   -Da, Christine!
   -Hai, lasă-l pe Jay! Nu vrei mai bine să îți povestesc cum a decurs întâlnirea ? încercă Christine să o înduplece.
   -Off, bine. Dar vreau până la ultimul detaliu.

Christine se apucă să-i povestească tot. Şi îi spuse şi că îl plăcea. După ce termină, se ridică pentru a-şi lua un pahar cu apă.

   -Christine...Cum îl cheamă?

Christine simți cum se îneacă şi scuipă apa în pahar.

   -Păi...şovăi ea.
   -Christine.
   -Alexander! zise ea repede.
   -Care Alexander? întrebă Alexis suspicioasă.
   -Tipul de la biliard.
   -Cred că glumeşti!