Asasin personal (BoyxBoy)

patru

-Unde ai fost?

Tresar la auzul vocii lui Vince și mă uit prin cameră până îl găsesc, stând în pat. Mă privește ușor nervos, dar și curios în acelaș timp. Se ridică în picioare și vine la mine.

-Noroi? Ai fost în pădure?

Spune și-mi privește bocancii. Îmi dau ochii peste cap și-l dau la o parte. Îmi dau pălăria jos și-mi trec o mână prin păr.

-Te mai întreb o...

Îi fac semn să tacă și mă descalț. Îmi pun pălăria înapoi și-mi așez mai bine masca pe față. Îmi trosnesc spatele și mă întorc spre el.

-Eu nu dau explicații nimănui.

Zic clar și pe un ton jos. Se apropie de mine și mă prinde de bărbie, forțându-mă să-l privesc în ochi. Își pune o mână pe obrazul meu și începe să mă mângâie delicat. Am tâmpit eu sau de ce se comportă așa?

-Jack...

Șoptește și vrea să-mi dea masca jos, dar eu mă îndepărtez de el. Mă dau încet în spate, dar el vine după mine. Cad pe spate, aterizând pe pat, iar el se pune deasupra mea.

-Deci unde ai fost?

Îmi șoptește la ureche și mă privește fix în ochi. Pot să jur că-mi aude bătăile inimii, dar asta pentru că nu-mi place această situație.

-Un prieten a rămas în pădure. Acum dă-te!

Zic clar și-l împing de pe mine. Îmi dau ghiozdanul și paltonul jos, apoi mă întorc spre el și-l privesc urât.

-Nu-mi place să fiu atins.

Vorbesc de un ton jos și nervos, acesta înghițind în sec. Se mai uită puțin la mine și iese din cameră, rămânând în liniște. Ce a fost asta? Nici nu vreau să mă gândesc ce-i trecea prin cap, dar ar fi bine să nu se mai repete.

imi dau jos bluza, care-mi este pe gât, și blugii. Ambele accesorii, fiind negre. Merg să fac un duș și mă îmbrac în ceva mai lejer. Îmi place viața pe care o am... Nu prea, dar n-am de gând să mă întorc acolo. Sunt bun în ceea ce fac, asta contează.

Singurii oamenii de care mi-e dor sunt frații mei, dar voi programa o întâlnire cu ei peste vreo lună și vom mai vorbi. Aș vrea să merg înapoi doar pentru ei, dar părinții noștri încă sumt vi și nu-mi place lucrul acesta.

(***)

Azi n-am chef de mâncare, dar sunt obligat să fiu prezent la masă.  Îmi pun pălăria pe cap și-mi iau bocancii în picioare. Verific să am măcar un cuțit la mine și ies din cameră. Ajung în sala de luat masa și mă așez lângă Vince.

-Azi trebuie să vi cu mine undeva.

Îmi atrage atenția, iar eu îl aprob. În sfârșit puțină acțiune. Abia aștept să aud mai multe. Mă las pe spate și-mi pun brațele la piept, așteptând să-mi spună mai multe.

-Va fi o întâlnire de afaceri, vei veni după mine, iar dacă se întâmplă ceva... Doar fugi.

Zice și se uită la mine. Îmi dau ochii prste cap și dau negativ din cap. Îmi pun pălăria mai bine pe ochi și privesc prin încăpere.

-Nu-mi spui cum să-mi fac treaba.

Răspund clar și-mi trosnesc oasele de la degete. Vince îmi aruncă o privire dezaprobată, dar nu mai zice nimic.

(***)

Îmi aranjez mai bine masca pe față și-mi pocnesc câteva oase. Vince îmi face semn să-l urmez și intrăm într-o clădire destul de mare. Înaintăm pe hol și deschide două uși înalte.

Îngheț când îmi văd părinții, dar îmi abțin instinctul de a le bagă câte-un glonț în gât. Vreau să-i văd morți, dar aș atrage prea tare atenția asupra mea.

Încep să discute mai multe chestii, de care chiar nu-mi pasă. Într-o cască îl am pe Will, în timp ce-mi spune structura clădirii și cea mai rapidă cale de ieșire. Îmi explică ceea ce am întrebat și-l las să fie atent la ce se întâmplă la mine.

Nu apucă să se mai întâmple ceva că în încăpere intră 3 bărbați, ținându-mi frații captivi. Primul instinct a fost să-i omor, dar rămân pe loc și doar îi privesc, la fel fac și ceilalți.

Unul dintre ei trage un glonț în becul care lumina încăperea, iar acum singura cursă de lumină este soarele. Eu rămân calm și nemișcat, ducându-mi încet mâna la pistolul din partea dreapta. Se trag și draperiile, dar eu respir adânc. Se aude un glonț, iar toată lumea se panichează.

Trag două glonțe și arunc un cuțit. Cineva trage draperiile, iar cei 3 sunt morți, la podea. Mă duc la ei și-mi iau cuțitul înapoi. Arunc o privire la frații mei și mă asigur că sunt bine, aceștia se uită subtil la mine și aprobă.

Atenția e mutată pe mine, dar nimeni nu comentează la cele întâmplate. Cineva scoate cadavrele din încăpere, iar toată lumea continuă discuțiile pe care le aveau.

(***)

Urcăm în mașina, dar eu mă gândesc doar la frații mei. Chiar nu vreau să știu ce s-ar fi putut întâmpla dacă nu eram acolo. Încep să-mi închid și deschid telefonul, neavând ceva mai bun de făcut.

-Pari stresat, s-a întâmplat ceva?

Mă opresc din ceea ce făceam la auzul vocii lui Vince și îngheț atunci când îi simt o mână pe piciorul meu. Îmi scot un cuțit din buzunar, iar asta îl face să-și ia mâna.

-Doar plictisit.

Răspund, fără să-l privesc. Îmi pun cuțitul înapoi și rămânem în liniște. Vreau doar să mă afund în droguri, pentru a nu-mi mai sta mintea la frații mei.