Asasin personal (BoyxBoy)

douăzeci și opt

 Ajung acasă și intru în bucătărie, unde se află și restul, vreau să-mi pun un pahar de alcool, dar mă opresc înainte și-mi pun unul de apă. 

-De când se bea apă în paharul pentru băuturi alcoolice?

-De când am înecput să beau fără oprire, de atunci. 

Îi răspund lui Alex și-l privesc ironic. 

-Ești bine?

-Da. Unchiule, cât timp vei sta?

Îi răspund și lui Dan, apoi schimb subiectul. 

-Deja vrei să plec? Până moare mama voastră pentru a clarifica ce se întâmplâ mai departe.

Dau negativ din cap la întrebarea sa și-mi mai pun un pahar de apă.

-Ești alcoolic. Daniel, nu mai bea atât.

-Despre ce vorbești?

Alex îmi ia paharul din față și după sticla de Whisky. Când am luat-o? 

-Ok, poate chiar beau prea mult.

Cedez și mă uit în frigider pentru a găsi ceva de mânacare. Încep să mănânc, cu toate privirile pe mine.

-Unde ai fost?

-Să rezolv relația dintre doi prieteni.

-Will și Max?

-Da, sper c-am reușit să fac ceva. 

Zic cât mai pe larg pentru a încheia conversația aici. Îmi aud telefonul, sunând și sper că este Vince. Mă uit la ecrean, dar Max este cel care mă sună.

-Ai un talent aparte să rezolvi probleme. 

Spune Max.

-Mersi. Max, acum treci să-ți rup fundul!

Se aude și Will, apoi închid apelul. De ce pot să le rezolv lor problema, dar la mine sunt varză? Vreau să fie și la mine atât de ușor, dar... Nici nu știu. Îmi e dor de el, dar nu vreau să arăt asta. 

-Vince ce mai face?

-Vincent McKay?

inervine unchiul și-i răspund afirmativ.

-E bine... Presupun.

zic și mă uit la ei.

-Merg în camera mea, pa. 

Continui, ieșind din bucătărie. Se uitau la mine, pracă vrând să afle dacă simt ceva pentru el, de aceea am plecat. Îmi verific din nou telefonul, dar nimic de la el. Eram obijnuit cu mesajele sale, chiar dacă mă enervau puțin, tot mă încânta idee că-mi dă mesaj. 

Intru în camera mea și decid să caut toate chestiile din cameră. După vreo 10 minute, găsesc câteva pastile de Xanax, Dava și Molly, seringi de heroină, 15 sticle de alcool și 4 pachete de țigări. Când, dracu, am adunat atât de multe chestii? Le iau și cobor în bucătărie, obținând priviri confuze de la ei.

-Nu-mi pasă ce faceți cu astea, dar nu vreau să le mai văd. 

Alex se uită scurt la ele și după la mine.

-De ce am impresia că o să-ți cumperi altele?

Oftez și ridic din umeri.

-Am tacticile mele pentru asta... 

-Bine, cum zici. 

Intervine și Dan. Mă întorc și ies din bucătărie.

-Unde pleci?

-În pădure.

-La Vince?

Îngheț la auzul numelui său și mă întorc spre Alex.

-Eu cu Vince nu mai am nicio treabă, deci nu. 

Zic clar și ies imediat din casă. Merg în garaj și plec cu motorul. Vreau să mă plimb, am nevoie de asta. Nu mai rezist să stau în casă sau să-i impac pe Will și Max. Simt c-o voi lua razna pe bune dacă voi continua așa. De băut, fumat sau altr chestii, vreau să mă las, dar simt că nu pot rezista singur cu gândurile mele. 

Trec pe lângă casa lui Vince, putând să-l văd la geam cum mă privea, dar nu m-am oprit. Ajung într-un luminiș din pădure. Opresc motorul și mă intind pe iarbă. Îmi verific telefonul și observ un mesaj dela un număr necunoscut, iar după o scurtă analizare, realizez că e Ajax.

Ajax

S-a rezolvat situația?

Am făcut tot ce-am putut.

Da, s-a rezolvat.

Îți mulțumesc.

Tu cum te simți?

Bine, prin pădure

De ce?

Dependent de toate căcaturile

Am nevoie de o gură de aer

Îmi dai locația ta?

Stau puțin pe gânduri și decid să io trimit. Nu-mi dau seama ce vrea, dar tot e maibine decât să stau singur cu gândurile mele. În câteva minute ajunge și el. Mă scanează puțin și după îl aud, oftând.

-Deci?

-Tu chiar nu simți nimic pentru Vince?

Nu pot spune că nu mă așteptam la întrebarea asta, dar tot n-am pregătit un răspuns. Dau negativ din cap și-l privesc atent, la fel fâcănd și el.

-Am înțeles, nu voi insista cu asta. Vreau doar să știi că Vince îți duce dorul.

Mă informează și pare că vrea să spun că și eu îi duc dorul, dar n-o să audă asta. Știu c-o să-i spună lui Vince. 

-Sigur nu vrei banii ăia prin transfer? 

Schimb subiectul. El îmi trimite datele necesare, iar în câteva secunde, are 10 miloane de dolari în cont. 

-Poți să te mai gândești la posibilitatea unei relații cu Vince?

Întreabă, privindu-mă fix. 

-Degeaba, n-o să se întâmple asta. Îți muțumesc din nou pentru ajutor. 

Acesta mă privește atent, dar renunță. Îmi zâmbește, resemnat cu ideea că nu simt nimic pentru Vince. Pleacă, lăsându-mă singur.

Mă simt teribil că Vince suferă după mine, dar n-am cum să-l ajut. Sunt destul de sigur că, dacă merg la el, sigur n-o să iasă nimic bun. Cel mai probabil l-aș răni mai tare dacă aș merge la el, iar acest gând nu-l pot suporta. Nu vreau să-l rănesc mai tare decât este deja. 

O parte de mine îl vrea, dar cealaltă parte este în dubii. Dacă vrea doar să-și bage joc de mine și de asta a insistat atât? Nu pot să mă gândesc la asta, fără să simt un gol în stomac. Nu vreau să cred că sunt doar o curiozitate sau doar o jucărie, dar mi se pare dubios că fix pe mine i s-a pus pata.