Asasin personal (BoyxBoy)

patruzeci și nouă

Ajungem acasă, iar Șarpele pleacă cu Jax. L-am luat pe Vince și l-am pus pe canapeaua din living. Ajax pare îngrijorat pentru el, dar preferă să tacă și iese din cameră. Unchiul iese după el, rămânând doar noi 4 aici. Will a plecat cu Max direct la ei acasă, dar speram să mai rămână.

Am tot refuzat să-l privesc atât pe Vince cât și pe Mike. Dan îl examinează rapid pe Vince și merge după o trusă de prim ajutor, revenind imediat. S-a uitat la mine, dar i-am răspuns, din priviri, să facă el asta. Începe să-l șteargă de sânge și-i îngrijește rănile. Nu e ceva grav, iar până mâine ar trebui să se simtă mult mai bine. 

Mă neliniștește teribil că stă cu ochii închiși. După spusele lui Max, cel mai probabil a leșinat, dar își va reveni. Nu vreau să mă gândesc că ar muri. Nu-l vreau mort. Nici măcar nu-l urăsc. Nu l-aș putea urî vreodată. 

-N-a pierdut prea mult sânge. Până mâine își va reveni. Îl lăsăm aici sau îl ducem undeva?

Stau puțin pe gânduri, dar nu știu ce să spun. Mike mă trage afară din cameră și-l văd că vrea să vorbim, așa că mergem în camera mea. 

-Uite, am încercat să-mi ascund sentimentele pe cât posibil, dar simt că nu mai pot. 

Începe să vorbească mai agitat decât aș fi crezut. Cum poți să-ți refuzi un prieten care te iubește și să nu-ți pui fostul în pericol? E ridicol!

-Îmi poți acorda o șansă? Ne știm de mult timp și chiar cred că...

-Mike, oprește-te. 

-Îl iubești pe el, nu?

-Mike! 

Nu apuc să spun mai multe că mă sărută, luându-mă prin surprindere.

-Te rog... Chiar te iubesc...

Șoptește înfrânt. 

-Suntem prieteni și nimic mai mult. Mike, te rog doar să nu-i faci nimic lui Vince. Mâine îl duce fratele său înapoi acasă la el. Nu fi gelos dintr-un motiv inexistent și nu face o prostie pe care o vei regreta.

Zic calm, iar acesta dă afirmativ din cap. Mă uit insistent la el și înțelege că l-aș urî dacă i-ar face ceva lui Vince. 

-Nu-i fac nimic, îți promit. Posibil oricum să nu mă mai vezi o perioadă... Am nevoie de niște timp.

Spune cu un zâmbet trist și pleacă din cameră. Merg după el, dar mă opresc când îl văd că iese pe ușa casei. Nu voiam să-l îndepărtez, dar cred că e mai bine așa. 

-Te-ai certat cu el?

Îi aud vocea unchiului și dau negativ din cap.

-Posibil să meargă după Șarpe.

Zic și dau din umeri. Intru în living, iar privirea îmi pică pr Vince. Încă nu s-a trezit, dar nu mai sângerează, deci ar trebui să fie bine.

-Să înțeleg că Mike ți-a spus că te place.

Îi aud vocea lui Alex și-mi întorc capul spre el.

-Ținea pistolul îndreptat spre Vince. Nici nu știu de care ori l-am asigurat că nu...

Zic, înghițind în sec la gândurile mele. Oftez nervos și mă așez pe un fotoliu.

-Mai bine îl ducem într-o cameră de oaspeți.

Dau afirmativ din cap, dar frații mei mi-o iau înainte. Urcăm scările și le deschid o ușă, îl așează pe pat și se uită la mine.

-Plecați, e târziu, mă ocup eu de aici.

Vorbesc pierdut în propriile gânduri. Frații mei pleacă, lăsându-mă singur cu el. Mă apropii de el, privindu-l cum nu l-am mai privit niciodată.

Îi dau câteva fire de păr de pe față, fiind hipnotizat de chipul său. Îmi revin din transă, iau un cearceaf și-l învelesc cu el. Vreau să plec, dar rămân cu privirea pe buzele sale. Mă aplec ușor și-l sărut scurt.

-Te iubesc, Vince, dar unele chestii din trecut nu-mi permit să ți-o spun. Nu din nou.

Șoptesc și încerc să nu plâng la propriile vorbe.

-Când am ajuns să fiu nebun după tine, Vince?! Când am ajuns să risc totul pentru tine, Vince?! Când am ajuns să te vreau doar pe tine, Vince?! Când am ajuns să... Nici nu știu. Când am ajuns să fiu dependent de tine, Vince?!

Zic pierdut, privindu-i chipul. Îi iau o mână și-i sărut podul palmei. Vreau să se trezească și să-mi spună din nou că mă iubește. Pe el îl vreau să-l aud, spunându-mi despre iubirea sa pentru mine.

Îmi dau jos hainele, rămânând doar într-o bluză pe gât și blugi. Mă uit la mâinile mele bandajate, realizând cât de prost am fost. Ar trebui să-mi schimb bandajele, dar n-o voi face.

Îmi pun un genunchi pe pat, gândindu-mă de prea multe oru dacă e bine ce urmează să fac. Mă aplec peste el, sărutându-l mai apăsat de data aceasta.

Ce dor mi-a fost de gustul buzelor sale. Mi-a fost dor de orice ține de el. Îl vreau înapoi, dar mi-e frică că ar păți ceva din cauza lui Mike. Mi-e frică că ar afla ce s-a întamplat cu Jax și de ce a fost răpit din cauza asta. Mie frică că m-ar putea dezarma. Oricum știe multe lucruri despre mine, dar nimic nu se compară cu chestiile ce au legătură cu Jax.

Vreau să rup sărutul, dar îngheț atunci când îi simt brațele în jurul meu, răspunzându-mi la sărut. Adâncesc sărutul, sperând ca asta să nu fie doar imaginația mea. Vreau să se fi trezit. Nu-mi pasă că i-am țipat în față că-l urăsc sau alte chestii. Îl vreau înapoi. Vreau să fie al meu. Vreau să fiu al lui. Îl vreau până la moarte și după de asta.