Capitolul 2

505 56 4
                                    

Ma trezesc si vad ca ceasul indica ora cinci dimineata. Ma ridic din pat hotărâtă ca astăzi vreau sa fiu mai sigura pe mine , mai plină de viața. Ma duc la baie ma spal pe dinti si pe fata. Am trăsături fine cred eu ,adică părul meu saten deschis îmi atârna pe spate ,ochii mei căprui umflați din cauza somnului îmi cam dau bătăi de cap,buzele mele pline de culoarea roz. Ies din baie si ma îndrept spre camera mea. Ma asez pe pat gândindu-ma ce sa fac de la ora asta . Fara sa mai analizez ma reped spre dulap si imi apuc pantaloni mei de trening negri si un hanoracul de aceași culoare si ma îndrept spre scări fara a face gălăgie ,probabil nici părinții mei nu s-au trezit, un motiv in plus sa fac liniste. Ma incalt cu o pereche de conversi si ies afară bagand cheile in buzunarele hanoracului. Strada era destul de bine iluminată. Asa ca îmi incep alergarea de revigorare. Inainte obisnuiam sa fac asta cu sora mea dar de când a plecat la facultate ne-am distanțat destul de mult. Ma apropii de un parc si vad acolo doua siluete de bărbații . Când trec pe langa ei unul dintre ei ma striga.
"Păpușă, ce faci la ora asta singura ?" vocea sa groasă ma face sa tremur asa ca o i au la fuga printre niste blocuri. Când îmi întorc capul in vad pe unul dintru bărbații din parc alergând in spatele meu.
"Stai păpușă ca o sa iti arat eu ce trebuie sa faci pentru a te revigora . Opreste-te ca oricum te prind. " la auzul vorbelor lui incep sa alerg mai tare dar o mana ma apuca de braț si ma ține in loc. Bărbatul care părea ca are 30 de ani stătea chiar lângă mine. Îmi trage corpul langa al lui. Incep sa tip cu toata puterea mea si sa ma zbat dar bratele sale puternice nu vor sa îmi dea drumul. O voce de bărbat se aude in depărtare :
"Ia mana de pe ea jegosule" , la auzul sau bărbatul de langa mine se întoarce si zice:
"M-ai bine pleaca si prefate ca nu ai vazut nimic" ma uit speriată la bărbatul care se tot apropie de noi. Când in sfarsit ii vad fața ,îmi dau seama ca este bărbatul pe care l-am vazut ieri in cafenea , se apropie tot mai mult si il ia pe agresor de braț si începe sa ii deformeze fata cu pumnii săi. Incep sa plâng in hohote din cauza sperieturii. Bărbatul se opreste din lovit si ma priveste.
"Ce dracu faci singura afara la cinci dimineața? " spune el nervos analizându-ma. Nu am putut sa ii răspund din cauza suspinelor. Gura refuzând sa scoată vreun cuvant.
"Stii ce s-ar fi intamplat daca nu apaream eu? Iti spun eu ,ar fi abuzat de tine fiindcă esti tu prea inconstientă ." Pe fața lui citindu-se in continuare nervozitatea. Îmi deschid gura si spun tremurând :
"Multumesc mult.." spun cu jumatate de gură , "Ma numesc Jane", bărbatul se uita la mine destul de surprins.
"Ma numesc Tyler ",ma uit la el cu ochii mari, fata sa perfectă ,are trăsături foarte fine chiar si cu cerceii din ureche chiar si cu cel din nas.
"Ai de gand sa stai aici pana maine ? Du-te acasă!" Spune el pe un tot rece si dur. Nepasandu-mi de tonul vocei sale ma apropii de el si ii dau o îmbrătisare scurtă urmată de un multumesc. Trec pe langa agresorul inconstient care sta pe jos , si ma îndrept in fuga spre casa ,uitându-ma in spate sa vad fața lui Tyler, dar el dispăruse printre blocuri. Întru in casa ,ma descalt si o i-au la fuga pe scări spre camera mea. Întru si o încui rămânând întinsă pe jos încercând sa asimilez tot ce s-a intamplat.

Tentația iubiriiOnde histórias criam vida. Descubra agora