Lângă tine pentru totdeauna

Capitolul 9

Capitolul 9- Indecență Vs Inocență

Privirea cercertătoare și furioasă a Juliannei aproape că îi ardea întreg corpul lui Caden, iar acesta înghițea în sec de parcă în fața lui s-ar afla cel mai mare prădător al planetei care dorește să-l devoreze până nu mai rămâne nimic din el, nici măcar un osceor.

-Cine dracu te-a pus să te atingi de aragazul bunicii?! vocea fetei suna mult mai monstruoasă în capul lui Caden, deși aceasta se abținea cu greu să nu răbufnească de-abinelea.

-A-am vrut să fac micul dejun până ca tu să te trezești numai căă.. propoziția rămâne neterminată deoarece fata din fața lui își încrucișează mâinile la piept destul de furioasă încât să-l intimideze pe creț.

-Numai că? întreabă fata curioasă și de restul, dar răbdarea o pierduse deja așa că pufni furioasă ridicând mâinile în aer mai apoi repezindu-se să curețe mizeria provocată de băiat. Mă ajuți, sau o să rămâi acolo toată ziua?

Tonul vocii ei era destul de ridicat, deși acum era mai calmă ca la început, iar în acest moment situația începea să i se pară amuzantă. Caden se trezi parcă din visare și sării în ajutorul fetei fără a mai scoate un cuvânt pe gură. Își înghițise limba din momentul ce o revăzu' pe Julianne îmbrăcată în lenjeria ei intimă neagră, de data aceasta acoperită de un halat din satin negru lung și desfăcut.

Nu că aseară când a dezbrăcat-o nu i-a putut observa frumusețea trupească de aproape, doar că acum este altceva, acum este conștientă, pe când aseară adormise pe scaunul din dreapta în drum spre casă și nu a vrut să o trezească. A purtat-o în brațele lui puternice până în camera ei unde a descălțat-o și a dezbrăcat-o cu grijă, să nu-și trezeacă îngerul. Este ironic cum o ființă atât de firavă și angelică să se aprindă atât de repede din cauza nervilor arătând în același timp foarte periculoasă și înfricoșătoare.

După ce cei doi termină de curățat de pe jos compoziția de clătite de pe jos, Julianne deschide geamul bucătăriei pentru a ieși fumul provocat de cârpa lăsată de Caden peste tigaia încinsă atunci când a scăpat compoziția pe jos. Cârpa este aruncată la gunoi de către băiat, iar tigaia este spălată de fată. După ce termină amândoi treaba încep să se privească unul pe altul destul de calmi și atenți. Julianne abia după câteva secunde de calmitate își dă seama de cum este îmbrăcată, se simte jenată, dar nu la fel de jenată ca de îmbrăcămintea lui Caden. Maieul de aseară încă este pe el, dar pantaloni..nu. Rămăsese în boxerii lui negrii peste noapte.

Brusc o durere de cap o cuprinse pe Julianne, ne mai putând să se concentreze la nimic altceva decât la cutia ei craniană ce parcă ar fi fost lovită cu o farfurie. Durerea pusese stăpânire și pe expresia facială a fetei, astfel încuntându-se puțin.

-Ești mahmură. zice Caden mai mult ca pe o afirmație, știind că asta urma să se întâmple. Îți amintești ceva de seara trecută?

-O parte. spune blonda așezându-se pe unul din scaunele de la masă.

Caden umple o cană cu apă și taie o lămâie din fructiera aflată în bucătărie. I le înmânează îngerașului său, apoi se așează și el pe scaunul de lângă ea.

-Ia asta, o să te mai trezeacă puțin și dacă nu o să-ți treacă durerea de cap voi merge până la farmacie să iau pastile. fata doar îl privi pe Caden după care îl aprobă.

-Cât este ceasul? întreabă ea după ce ia o gura de apă cu lămâie strâmbându-se ușor după asta.

-Este zece jumate, dar nu-ți face griji, este sâmbătă.