"Julianne se desprinde ușor de scobitura gâtului lui Caden, ridicându-și privirea către băiat, nedumerită, el privind-o în acest timp drăgăstos cu un zâmbet slab pe chip. Era blocată în această poziție, era blocată de cuvintele lui.
-Ce vrei să...
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
Sala mare este acoperită de muzica ușoară a pianului acompaniat de o voce îngerească ce menține atmosfera. Aniela, îmbrăcată într-o rochie lungă și lejeră de culoare roșie, stă cu paharul de șampanie într-o mână și vorbește cu niște rude apropiate din partea lui Dustin. Privește din când în când spre intrarea în salon și simte cum își pierde răbdarea. E prea entuziasmată, iar soțul ei a întrebat-o deja de trei ori dacă se simte bine.
Când dă să mai privească o dată spre intrare, expresia feței i se luminează. Julianne și Caden tocmai intră pe ușa mare. Persoanele cu care vorbea în acel moment Aniela, îi urmează exemplul și privesc în aceeași direcție ca ea. Voci care șușoteau "Caden, Caden..", Aniela nu le băga în seamă, ea se îndreaptă spre cei doi tineri pentru a-i întâmpina cum se cuvine.
Julianne analizează tot în jurul ei, Caden o strânge puternic de mână semn că este emoționat. Fata începe să privească în aceeași direcție ca băiatul, apoi își preia rapid zâmbetul slab pe buze în timp ce Aniela se îndreptă spre ei în spatele acesteia fiind trei bărbați, doi mai tineri și unul în vârstă. Bănuiește cine sunt și știe de ce iubitul ei o strânge în modul acesta, așa că îl strânge și ea la rândul ei privindu-l scurt zâmbindu-i încurajator. Caden inspiră adânc apoi expiră zgomotos.
-Scumpul meu! zice Aniela fericită sărind la gâtul fiului ei. Chiar credeam că te-ai răzgândit și ați plecat. continuă femeia blondă, acum zâmbind și spre Julianne pe care o apucă de mâna liberă, iar fata îi zâmbește înapoi.
-Nu aveam de gând mamă. zice și Caden fiind calm, încercând să pară serios, ceea ce se și vede. Am fost puțin ocupați. continuă acesta privind-o pe Julianne cu subânțeles, iar ea roșește instantaneu.
-Ooo..dar pe cine avem noi aici! zice unul dintre bărbații mai tineri, șaten și cu ochi albaștrii. Se pare că el este Spencer de care a menționat Caden, își dă seama Julianne. Salut, frate! continuă acesta zâmbind fals dând mâna cu blondul creț din dreapta Juliannei, după care se îmbrățișează bărbătește.
-Bine ai revenit, frate! acum este rândul celui de-al doilea bărbat tânăr, care seamănă aproape într-un totul cu bărbatul mai în vârstă, să dea mâna cu mezinul și să-l strângă în brațe într-un mod bărbătește.
După ce frații lui Caden se îndepărtează puțin, acum a venit rândul celui mai în vârstă.
-Bună, tată. zice Caden, de data aceasta el salutând primul.
Nu este o mare diferență de înălțime între ei, dar cel mai înalt dintre bărbații aceștia, este Caden.
-Bine ai revenit fiule. zice și acesta, cei doi dau doar o strângere de mână de data aceasta.
Bărbatul își îndreaptă privirea către Julianne care zâmbește fericită din cauza acestei "revederi", iar fața acestuia i se mai îmblânzește puțin.
