O priveam intens, știam că mă iubește și că mă acceptă așa cum sunt din cauza iubirii. Nu știu cum să fac ca să o apăr de mine și de răutatea mea. Nu vreau să o rănesc.
Recunosc, la început când am răpit-o nu am simțit nimic pentru ea, nici măcar ură, era doar un simplu om, dar cu timpul în aceste cinci luni am început să mă simt aparte atunci când o priveam.
Nu intenționez să-i fac rău, niciodată, o plac, dar nu știu cum să îmi pot controla comportamentul.
Uneori o enervez, fără să vreau, și știu că rămâne uimită la cât de bipolar sunt. Dar nu poate sta supărată pe mine, și prin asta îmi demonstrează că mă iubește, poate și cu timpul ea mă poate vindeca.
Nu știu de ce. De ce în viața asta nu am iubit nici o fată și tocmai îngerul ăla stupid cu săgeți în formă de inimă m-a lovit tocmai acum.
Și din nou o privesc, și îngerul avea dreptate, pedeapsa mea a fost că însuși ea e un înger, și eu nu o pot proteja cât timp eu sunt de partea opusă, de partea demonilor.
Mă iubește și mă urăște. Știu cât e de confuză, și cat de greu îi e să scoată un cuvânt de teamă să nu mă enerveze, dar la dracu, așa sunt eu, nu suport să mi se țipe în față și mai ales cineva să îmi trimită replici enervante sau insulte. Dacă ai făcut asta, pot să te consideri un om mort.
Aș da orice ca să găsesc un leac pentru boala mea, un psiholog, un terapeut, o vrăjitoare, orice, numai ca să îmi trăiesc viața liniștit.
Nu pot avea o familie, la nervi nu știu cum aș reacționa în preajma copiilor. Deși aș vrea din tot sufletul una. Una cu Emma.
Emma are un suflet de aur, și încă tot nu pot să cred că nu vrea să fugă de lângă mine, sau poate nu fuge de teamă. Și i-aș da drumul, să plece, să găsească pe altcineva și să uite de mine, să aibă o familie fericită și o viața cumsecade, pentru că nu a avut parte de asta. Dar nu pot risca, oamenii tatălui său o caută neîncetat, dacă o vor prinde cu siguranță o vor aduce înapoi la Alexander.
Am făcut prea multe pentru a o ține lângă mine, mi-am omorât propriul frate, și nu am nici o reținere pentru asta. El mi-a luat-o pe Emma și eu i-am luat plata.
Și știu că dacă Emma ar fi să aleagă între noi doi l-ar alege pe Lucas, doar pentru că el nu o chinuie așa cum o fac eu.
Când sunt în preajma ei sunt mai liniștit și percep mai bine lucrurile. De aceea îmi place mult compania ei, dacă aș fi un bărbat normal am fi un cuplu perfect. M-ar face să râd, deși o face și acum dar mai rar, și aș iubi-o la infinit. Dar pentru a mia oară, eu nu sunt normal, și niciodată lucrurile nu vor fi normale între mine și Emma.
E ora două noaptea. Ea doarme, eu nu. Nu pot dormi din cauza confesiunilor care mă țin treaz. E obosită, cu inima frântă și viața distrusă. Și încă o dată, i-aș da drumul dar nu risc, ar fi mai periculos decât atunci când devin persoana aia nebună.
Mâine am o grămadă de întâlniri și trebuie să fiu lucid pentru asta. Căci sunt pe cont propriu, fără sprijinul tatei, de parcă aș avea nevoie de el. Dar somnul nu mă ia. Sigur mâine voi ajunge târziu, pentru că știu că idiotul ăla de Evan îmi va da niște vești proaste, și sigur o s-o iau razna.
Emma doarme atât de profund. Noi stăm ca paznici unul la altul. Ieri a stat ea trează toată noaptea, acum stau eu. Suntem diferiți, dar iubirea e comună. Nu am de gând s-o întreb dacă vrea să fie iubita mea, nu știu cum să mă comport cu una, și mai ales dacă dracii mă apucă și mai văd vreo blondă cu fusta scurtă, sigur mă voi lăsa dus de val.
Nu o să mai fac niciun pas înainte, vom rămâne exact în stadiul unde suntem, deși fluturii ăia idioți apar de câte ori o văd zâmbind, și dragostea va evolua cât timp va fi în preajma mea.
O să încerc să mă schimb, o să îmi controlez ieșirile. Când starea de nebunie mă cuprinde văd roșu în fața ochilor și de acolo Dumnezeu cu mila, că nu știu ce fac, si mai ales nu-mi dau seama că o rănesc pe Emma.
Sunt un nebun, de-a binelea. Și sunt îndrăgostit, și asta mă face și mai nebun.
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
