ESTHER & CAYDEN (Completă) - Slăbiciunea Mea Ești Tu #1

6. Esther

Hanul la care am fost așezați avea acoperișul înclinat, pregătit să țină cantități imense de zăpadă, în caz că furtuna va câștiga în amploare. Era ceea ce mi-a păsat cel mai mult să văd când am trecut pragul hanului. Aproape că mă târâiam în genunchi de oboseală. Mi-am făcut drum prin șirurile de scări spre mansarda unde mi s-a spus că suntem cazați. O aveam de un braț pe Olivia, iar cu celălalt îl împingeam pe Esmil în față, să urce. Lemona mi-a promis că va sta de pază și va discuta ce trebuie cu Alpha. Dă, zeiță Lună să nu mă trezesc în mijlocul unei altercații provocate ce ea. Intrasem într-o mansardă imensă în care erau aranjate peste douăzeci de paturi improvizate. Am ales unul cât mai retras, într-un colț întunecat, dar detul de aproape de unul dintre șeminee pentru a nu durdui de frig. De cum mi-am așezat capul pe pernă se făcuse întuneric.

--Esther, Esther, vorbea despre tine !

Degetele Olivei săpau gropițe în umerii mei. Se aplecase peste mine atâr de tare că nu aveam loc să mă mișc. Cam atât a fost cu somnul meu. O înșfac de mijloc și o drag din două mișcări, jos în pat lângă mine. Zâmbește larg, ochii calzi, urmă că a mâncat cât timp eu am dormit. Mă ridic într-un cot și o privesc.

--L-am auzit vorbind despre tine. Lupul Acela mare și alb, cu coarne, cel imens.

Cayden.

--Da?

Ceilalți lupi îşi aranjeau locurile de dormit vorbind între ei în voci scăzute. Olivia continu:

--Aha, dar nu ne prea place. A spus că suntem un pericol, că riscăm să atragem vulpi după haită.

Acum urechile mi se ridicară fără să vreau. Lupoaica din mine mă face să mă întorc cu privirea spre Lemona. Mă priveşte din celălat capăt al încăperii, parcă simțindu- mi atenția se îndreaptă spre noi.

--E adevărat ? Că suntem un pericol ?

Olivia mă privește cu ochi mari, rotunzi, plini de anticipare, dar mai ales teamă.

--Nu știu.

Răspund trecându-mi mâna prin părul ei negru lucios. Olivia se ridică pe vârfurile picioarelor, îmi dă o șuviță de păr după ureche și șoptește:

--Oare mami ne aude, acum ? Oriunde ar fi ea, acum ?

Un nod mi se formează și brusc am nevoie de o gură de aer rece.

--Oli, mami te iubește.

Olivia se lăsă pe vine răsuflând greu cu bărbi în piept. Își ridică privirea din nou spre mine.

--Esther? Când murim o să o vedem din nou?

Broboane de sudoare îmi curg pe ceafă. Întrebarea ei mă alarmează, îmi face lupoaica să devină agitată.

--Oli ce vrei să spui mai exact?

Sunt ridicată complet în fund. Găleți de apă rece mi-ar fi fost aruncate în cap și nu m-aș fi simțit atât de rece.

--Mă gândesc că poate, doar poate, nu o să ajungem în acest Saor de care îmi spuneai. Poate de data asta când vulpile ne vor prinde din urmă vor sfârși treaba.

O prind de brațe, strâns. Mai mult să mă asigur că e aici cu mine. Întreagă, vie.

--Nu, Alpha ne va proteja.

--Și dacă nu ? Lupul cel mare a spus că suntem momeală pentru vulpi. O să ne lase aici, Esther. Dacă rămânem aici ?

Nu mă va durea. Nu mă dor cuvintele ei. Nu mă doare. Nu mă doare.

--A spus că a fost prostesc din partea ta să ,,ne tragi atât de mult drum", fără mâncare și somn.

Cum îndrăzneşte? Nenorocitul. Cayden vorbise toate asteacu voce tare, asigurându-se că orice lup pe o rază de mai mult de un kilometru îl va putea auzi. A lăsat-o pe Olivia să-l audă. Abia îmi simt pielea de pe mine. Trag cuvertura cu putere. Îi fac semn Oliviei să intre sub pătură.

--Nu are ce căuta să îți spună astfel de lucruri. Nu e Alpha.

Încă, o voce enervantă îmi șopti.

--Nu voi lăsa vreo vulpe să se apropie de tine, Oli. O să fim împreună, iar împreună suntem mai puternici.

Olivia se uită în palme, răsucindu-le . Într-un final dădu de cap în semn afirmativ. Căldura păturilor o ademeneau la un somn bine meritat. Lemona se desprinse de pe grindina pe care se sprijinise.

--Du-te. Văd eu de ei.

Făcu cu mâna spre locul în care Esmil era de mult adormit, iar acum Olivia era culcată.

--Cayden nu mă vrea aici.

Lemona își trece palma zbârcită peste obrazul meu.

--Miroși a sare și lămâie. Cine n-ar vrea așa ceva în jur ?

Se uită la mine de parcă sunt ceva mai idoată ființă din lume pentru că nu realizasem asta. Lemona își are farmecul ei chiar și când nebunia prea controlul.