ESTHER & CAYDEN (Completă) - Slăbiciunea Mea Ești Tu #1

8. Cayden

Întreg orașul Yarl era de dimineață blocat sub troiene.

Nu puteam înainta în drumul spre Saor, iar asta însemna că eram forțați să rămânem până ce zăpada se așeza mai bine în troiene.

Nu puteam risca o avalanșă sau să ne sugrumăm în ceva prăpastie pe care nu am puea-o observa din cauza furtuni. Spre binele tuturor, sper ca furtuna să se liniștească.

Dacă nu ajungeam într-o săptămână înapoi în Saor, haita ar începe să se frământe. Doar nu poți să-ți pierzi un Alpha fără ca un vacuum de putere să nu apară. Ar însemna război civil. Pe de altă parte, cu cât lipseam mai mult din oraşul rezidență a Alpha cu atât ,,curajoşii " se înmulțeau.

Cei care se trezeau în urma absenței mele că pot să mă învingă într-o luptă de dominanță şi să-mi ia locul de Beta. Cu cât lipseam mai mult cu atât se adunau la coadă mai mulți lupi încrezători că nu aș fi chiar atât de greu de îndepărtat. Lupul meu iubește să-i trezească la realitate.

--Cine sunt noii veniți?

Pumni de gheață alunecară de pe streașină. Axel se aşeză pe marginea acoperişului lângă mine. Cel mai mare măscărici, o durere în fund şi singurul lup în care m-aş putea încrede într-atât cât să-l numesc ,, priten". Nu rămăsesem pe acoperiș, cât timp toată lumea era jos ca să fiu deranjat.

Voiam să muşc ceva.

--Wow, Axel se dădu dramatic mai în spate ridicându-şi mâinile în semn de cedare, mai uşor, Cayden, îți pot vedea lupul la suprafață.

Axel era îmbrăcat din cap până în picioare cu numeroase straturi de haine groase. Semăna cu o oaie. Atât de multe cojoace si căciului pe el încât dacă l-aş fi împins s-ar fi rostogolit ca un bulgăre de zăpadă. Tentant.

--Ce e?

Axel îşi îndreptă mâna învelită în trei straturi de mănuşi spre începutul pădurii de brazi şi pini. Acolo unde una dintre echipele de lupi formate ajutau localnicii cu dezăpezirea.

--Esther Oria se află printer noi. Îți vine să crezi? Un alt dagar, atât de aproape de noi!

Axel îşi înfundă gâtul în cuibul de fulare când îmi auzi mârâitul, dar lumina din ochii nu-I dispăru.

Sincer, nu mă puteam abține. Mă aduceau în pragul nebuniei. Luna care se apropia. Problema vulpilor ce devea din ce în ce mai gravă, iar acum ea.

Era împreuna cu lupoaica aceea bătrână. O striga cu numele de Lemona. Trăgeau zăpada împreună cu alți lupi.

Pentru un lup ca sa devină într-adevăr bătrân şi să şi o arate, trebuia să aibă mai bine de cinci sute de ani. Lemona părea bătrână, iar numai pentru că arăta bătrână ceilalți lupi au căzut la un acord tacit de a nu interacționa cu ea.

Un lup antic. Când ai crede că miracolele nu se termină ceva tot își găsește loc să răsară.

Trei lupi dădeau zăpada la o parte și bătrâna o răsturna în urma lor. Ea începu sa zâmbeasca la ceva ce îi spuse unul dintre lupii gardieni.

Axel îşi alese momentul de a-mi întrerupe gândurile:

--Nu ca ar fi treaba mea sau ceva, dar e puternică.

Mi-am întors atenția spre el. Axel dăduse din cap privind-o.

--Am fost în grupă cu ea când am început să dăm zăpada la o parte. A trebuit să plec după aia. Alpha mi-a spus să văd dacă erau răniți sau aveau nevoie de vreo îngrijire medicală. Că unii au căzut rău pe gheață. În fine, nu am putut sta mult, lângă ea. Îi simțeam lupoaica de parcă îmi sufla în ceafă. E greu să nu cazi în genunchi în fața ei. Vezi cum lupii ăia doi o înconjoară când dau cu lopețile? Vezi cum au capetele și umerii puțin aplecați? Nu se pot abține. Te atrage cumva. E ca un magnet. Îți dai seama?

Mă ridicasem în picioare. Dintr-o simplă săritura aterizasem în fața hanului.

--Hei! Nu-i corect! Ştii că nu pot face asta!

Strigătul lui Axel de protest fu înăbuşit cu fiecare pas pe care îl făceam.

Am simțit atracția. Lupul meu se îmbăta din domniața ei numai privind-o. Vazu-se cum lupii o privesc. Cum ochii lor le strălucesc si cum se apropie tot mai mult de ea. Şi măcar câțiva centimetri. Iar ea venise numai de o zi în rândul lor. Lupul meu recunoștea competiția când vedea una.

Îmi reluasem lucrul la lopata împreuna cu grupa mea. Cu căt munceam mai mulți și mai repede cu atât reușeam să plecăm mai devreme. Lovisem cu forță troienele. Lopata muşcă din zăpadă.