Chains [H.S.]

Capitolul 28.

Oamenii au tendinta sa exagereze lucrurile. Se folosesc de ceea ce stiu si imprastie vorba inflorind-o, stiind sigur ca ceilalti nu vor avea cum sa afle adevarata poveste direct de la sursa. Am invatat asta acum mult timp, dar nu destul incat sa uit detaliile. Greg fusese primul baiat pe care as fi putut sa spun ca l-am iubit. Si inca cum. El a fost singurul baiat cu care ma culcasem vreodata. Desi nu fusese prima mea iubire, eu asa l-am considerat. L-am iubit atat de mult. Uneori il veneram, ceea ce mi se pare trist, uitandu-ma in trecut la toate necazurile pe care mi le aducea. Dar nu era un baiat rau, sau cel putin asa obisnuiam sa cred. Fusese capitanul echipei de fotbal cand intrasem la liceu, este unul dintre cei mai populari baieti din oras. Toate fetele umblau dupa el atunci cand incepuse liceul, dar nu si eu. Cel putin, nu la inceput. Ne-am intalnit la o petrecere pe care o organizau baietii din echipa de fotbal dupa fiecare meci. El nu ma cunoscuse pana atunci, dar eu stiam cine era. 

Este genul acela de baiat care poate avea orice fata vrea, deoarece niciuna nu l-ar refuza. In ciuda faptului ca mereu se afla in centrul atentiei, fiind considerat vedeta liceului, nu se lauda prea tare cu asta. Nu vorbea niciodata despre cat de bine jucase in acea zi pe teren sau cat de multe mingii reusise sa marcheze. Era mereu politicos si niciodata nu vorbea prea mult despre el, stia ca o fac altii destul. 

Dupa cum spuneam, ne-am intalnit la acea petrecere, insa eu i-am dat atentie. Am stat cu prietenele mele si am incercat sa-l ignor cat de mult am putut, simtindu-i privirea pe mine la fiecare miscare. Greg mereu imi zambea din coltul camerei. Nu voiam sa-i dau atentia pe care el o primea mereu de la celelalte fete. Nu mi se parea nimic deosebit la el, dar trebuia sa recunosc ca fizic, ma atragea putin. Inalt, nu poate slab, dar totusi bine facut, par blond ca spicele de grau, ochii albastrii extrem de pigmentati. Visul oricarei fete. Nu aveam sa neg asta, dar cred ca fusese evident in seara aceea ca si eu fusesem centrul atentiei lui.

Am trantit cu putere usa masinii, apoi mi-am varat mainile in buzunar, lasandu-l pe Ryan sa si continue drumul. Am mers cu pasi grabiti, traversand peluza din fata casei, pana la usa inalta. Ciocanisem de cateva ori cu putere, insa nu-mi raspunsese. Am pufait, uitandu-ma in jur. Masina lui era parcata in fata, langa trotuar, deci este acasa. De ce nu-mi raspundea?

L-am strigat, invartindu-ma geamurile dintre stranda, insa fara succes. M-am decis sa incerc clanta, fiind pregatita sa nu-mi sara din intuneric sa ma loveasca, nestiind cine sunt sau de ce incerc usa. Dar nici asta nu s-a intamplat, iar usa s-a deschis larg in fata mea. M-am uitat de jur imprejur, insa totul era tacut. Nu se auzea niciun zgomot de nicaieri. L-am strigat, ajungand in capatul scarilor, dar n-am primit niciun raspuns. Incepusem sa ma panichez putin. Am inceput sa ma fatai pe la parter, cautandu-l si strigandu-l, insa nimic. 

"Harry?" am intrebat, pozitionandu-ma in capatul scarilor, pregatita sa urc. Nu voiam sa recunosc, dar incepea sa mi se faca frica cu toate intamplarile astea din ultima vreme. Si poate ca si jurnalul acela ma facuse putin paranoice. 

Nu stiam care dintre usi trebuia sa fie dormitorul sau, pentru ca nu-mi puteam aduce nimic aminte din acea seara cand fusesem acolo. M-am decis sa o aleg pe cea care era intre deschisa. Am tras adanc aer in piept si l-am strigat din nou. In caz ca era acolo, voiam sa stie ca veneam. Nu voiam sa-mi sara nimeni la gat.

"Harry?" am cercetat camera cu atentia, cascand ochii larg, apoi l-am vazut. Era intinsa in pat, cu ochii inchisi, tinandu-si perna de sub cap in brate. Avea pe fata aceeasi expresie incruntata si serioasa. Am ridicat o spranceana, neintelegand daca dormea sau pur si simplu statea in pat.

"Mmm, fa liniste." a marait, vocea sa sunand mai ragusita decat de obicei, in semn ca abia se trezise. Ma simteam confuza. Mi-am deblocat telefonul, uitandu-ma la ceas. 

"Ce dracu faci?" l-am intrebat apropiindu-ma. 

"Dorm, ce ti se pare ca fac?" a spus dur, ridicandu-si perna, mutandu-se cu tot corpul pe partea opusa. Asta m-a facut sa-mi dau ochii peste cap. "Acum taci." mi-a ordonat. Nu aveam de gand sa fac asta.