31. Cayden

946 96 3
                                    

Ajunsem în timp. De cum îmi ocupasem locul la masă, conferința și începuse. Mă dau pe spate, prizându-mă doar cu o mână de masă și lăsându-mă pe picioarele din spate ale scaunului.
Încerc să-mi mențin echilibrul.

--Cayden, ce părere ai?

Mă întreabă Cutzantza, unul dintre capetele de seamă a Saorului. Lupoaica, în formă umană, mă privește din partea opusă a mesei, dar  vorbește prin ochi de lup.

--Cred că sunt la fel de conștienți ca și noi, dacă nu mai mult, de închiderea strâmtorilor. Știu că se apropie căderea în iarnă.

--Cayden are dreptate aproape cu totul, însă se înșeală când spune că pregătirea kaluilor în a descifra tainele cerului este mai bună decât a noastră.

Pufnește Barbas, încrucișându-și brațele în fața pieptului său musculos. Nu poartă niciun fel de acoperământ pe el ceea ce îi permite să facă o adevărată expoziție din cordonul de păr de pe piept.
Nu mă desprind din poziția mea, legănăndu-mă pe scaun, în față și în spate.
Continui fără să uit să-l corectez pe cel ce vede asupra vânătorilor și a vânatului.

--Doar zic. Kalu au aripi, din partea asta ei se apropie mai mult de cer decât am putea noi.

Barbas trântește cu pumnul în masă. O altă adâncitură se formează în lemnul mesei.
Locul lui Barbas e vizibil de la distanță.
Numai cratere și dune pe porțiunea lui.

--Cum îndrăznești să sugerezi că sunt mai presus decât noi! Eu-

--Ajunge, Barbas.

Intervine Alpha trecându-și degetele prin părul tăiat scurt.
Se lasă pe spătarul scaunului. Între degete învârtea câteva bucăți de foaie umană.

--Ajunge Barbas, o astfel de atitudine ne-a adus unde suntem azi. Cayden poate sau nu să aibă dreptate. E o presupunere. Ceea ce e supărător e că relațiile dintre noi și kalu se răcesc cu fiecare soare apune. Nu am mai avut o conferință cu un emisar kalu de la Carbon. Nu ne putem lăsa pe coate și spera că totul va fi bine în condițiile astea.

Consiliul se prezintă cu diferite atitudini, dar toate duc într-un punct comun: kalu.

Scaunul meu face un pocnet și iundă sala în ecouri, pentru un moment. Mă las pe patru picioare privind-o pe Alpha Domina cum se ridică din culcușul pe care și l-a făcut, în mijlocul mesei.
Pășește spre mine, de ghearele labelor se agață așchii din masa de lemn.

Alpha ?》

Întreabă lupoaica Cutzantza urmărind-o și ea pe mama cu privirea.

《 Nu rezolvăm nimic stând pe fundurile noastre și așteptând ca furtunile să ne izoleze de kalu. Luăm atitudine. O să venim noi la ei.》

--Ce? Cum adică?

Întreabă, uimit peste măsură, un Barbas gata să izbucnească în piele de lup.

Alpha își încordează mușchii, pregătit. Tata îi va deschide beregata la prima încercare de a o ataca pe mama.
Alpha Domina zâmbește cu colți. Își trece ghearele prin lemnul tare din fața ea. Un șanț adânc încropit în lemnul gros.
Barbas nici măcar nu va știi ce l-a lovit înainte să se prăbușească la pământ.

《 Nu știm ce fac kalu. Nu am mai aflat de prea mult timp vești din partea împăratului lor. Emisarii noștrii nu s-au întors încă, iar ambasadorii întârzie să dea orice fel de mesaj relevant. 》

Știm cu toții situația asta.
E unul dintre motivele pentru care Alpha a ezitat să pornească la topirea ghețurile în călătoria prin tot tărâmul lupilor.
Necunoașterea, ignoranța e periculoasă.
Kalu țin pentru ei, poate ascund ceva, poate nu, dar incertitudinea asta ne face paranoici. Garnizoana e în foc plin. În fiecare zi sunt primiți tot mai mulți gardiani începători pentru a fi antrenați.

《De ce vă spun toate acestea? Pentru că vin cu o soluție. Vom trimite de data asta, ca emisari, un reprezentat pentru care refuzul poate însemna război.》

Toate privirile se ațintesc spre mine. Îmi tidic ușor bărbia, pregătit să iau lovitura din plin.

《Cayden.》

Trebuie să recunosc că e o idee bună, dacă o privesc obiectiv.
Dacă nu i-au în considerare șansele ca creaturile înaripate să mă ucide pentru a face din cadavrul meu un simbol.
Este un motiv pentru care relațiile diplomatice sunt vitale.  Te țin, literalmente, în viață.

--Dacă îl trimitem pe Beta nu riscăm mult prea mult, Alpha?

Cutzantza întreabă fără ocolișuri.
Tata își mângâie începutul de barbă privind în gol.

《 Ce le va spune? Care va fi motivul pentru care e trimis? Motivul oficial?》

Hara intervine în discuție. Privirea ei intensă sugerează că nu a pierdut vreun moment din conversație.
Coada ei se mișca încet de pe marginea scaunului. Era în forma lupului.
Mama se așează pe burtă. Labele puse în față ei.

--Fata. Fata pe care au găsit-o doctorii!

Sare Barbas, brusc entuziasmat. La naiba se referă la sora lui Esther.

Să le spună că s-a găsit un leac? Că suntem pe cale? Nu. E prea persiculos să facem o astfel de afirmație.》

Spune Hara coborând de pe scaunul pe care stătea. Se lăsă în patru picioare.
Făce un ocol al mesei, în pielea lupului. Pănă când ajunge înapoi la scaunul ei, e din nou în forma umană.
Goală, bineînțeles.

《 Nu. Vom spune că îl caută pe Carbon. Este un grup deja format și hotărât să facă o expediție spre piscuri.》

Încheie Alpha Domina trecându-și laba peste bot.

--Cine?

Întreabă tata cu interes, și poate vag iritat că el nu fusese anunțat.

--Lupoaica ce tocmai a sosit. Beta Oria.

Ce?
Îl caut repede pe Axel prin lanțurile ce leagă mental haita. 《 Ce vrea să facă Esther?》
Axel nu întârzie să-mi răspundă:
《 Vrea să meargă spre piscuri. I-amspus că nu e o idee bună, dar crede că poate să o salveze pe Olivia cumva, deși..》
Întrerup legătura ca să mă adresez celor din fața mea.

--Voi merge atunci, însoțit de acest grup.

Aproape că îi aud curiozitatea lui  Cutzantza bătănd, vrând să se facă auzită. Cât de repede a acceptat, se întreabă cu siguranță.

--Însă vreau să mai aduc în grup încă doi lupi, pe lângă garda ce se obișnuiește.

《 De acord.》

Încuvințează Alpha Domina pregătită să treacă peste discuția asta.

--Pe cine?

Intervine tata, aplecându-se mai bine peste masă.

--Laura și omegaul, Treean.

Hara își puse un picior peste altul. Se înclină și ea, înspre mine, astfel încât sânii ei atingeau marginea mesei.

--De ce îl vrei pe omega?

Bună întrebare.
Nu te aștepți la ceva mai puțin de la Hara decât întrebări bine punctate.

--Pentru că exista mare posibilitate ca fără un omega să nu ieșim întregi din cuibarul kaluilor.

ESTHER & CAYDEN (Completă) - Slăbiciunea Mea Ești Tu #1Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum