Livia Horan este o fata care locuieste singura in casa parintilor săi ce au divorţat in urma cu 3 ani din cauza unor certuri pe tema afacerilor. Ea este deşteaptă, frumoasa, talentată, dar rece si aroganta cu multa lume din cauza divortului ce a af...
Imediat ce intru sunt învăluit de fumul de ţigară si de mirosul puternic de alcool ce predomina încăperea. Ma uit de Livia şi o zaresc la bar cu un pahar de băutură in mâna. Ma uit la ea mai mult decat mirat. Când dau sa ma duc spre ea sunt oprit de un paznic ce ma întreabă daca am rezervare.
Paznic:Nu poti intra daca nu rezervi!
-Iubita mea este înăuntru, nu o pot lăsa singura! (Spun încercând sa dau la pace cu matahala din fata mea)
Paznic :Nu contează! Nu poti intra daca nu ai rezervare sau daca nu platesti.
Nervos la culme imi scot portofelul si ii dau banii pentru a putea intra. Ma duc la Livia şi o vad înconjurată de doi băieţi. Ajung in spatele ei si o iau de mana tragand-o din acel loc.
Livia:Lasa-ma! (Spune ameţită)
Sa nu-mi spui ca deja s-a îmbătat..
-Hai acasă!
Livia :Nu vin cu tine nicăieri!
Spune râzând dar totusi incruntata. Imi mangaie obrazul si mi-l sărută ca apoi sa ma împingă. Cei doi tipi care erau langa ea intervin si ma împing.
X:Frate, a spus ca nu vrea sa vina cu tine. Lasa fata in pace!
-Tu ce vrei? Stiu mai bine decât tine ce vrea! (Spun restindu-ma la el)
Y:Tu chiar nu înţelegi ce-ti spune prietenul meu? Esti prost?
Nu-i bag in seama si o apuc din nou pe Livia de mână încercând sa plec. Unul dintre ei ma prinde si imi da un pumn. Imi revin si ii dau si eu unul astfel intervine si celalt patind acelaşi lucru ca prietenul său. Cei doi se aşează pe scaune primind îngrijiri de la niste fete ce lucrau acolo pentru ca le sangerau narile şi gurile. O iau din nou pe Livia de mana.
Livia:De ce-mi faci asta? (Spune râzând ca dupa sa-i apară o lacrima pe față. Isi apleaca capul pe pieptul meu si continuă de repetate ori sa bata cu pumnii in mine) Toată săptămâna am suferit in timp ce tu sigur te distrai, iar acum vi sa-mi spui ca te ingrijorezi.......esti un băiat rău,meriți sa fi pedepsit! (Spune si ma împinge)
Unul dintre cei doi se ridică si imi da un pumn fara ca eu sa observ. Cad pe jos si sunt ridicat de unul dintre ei ca celalt sa ma poată lovi. Ala continua sa ma bata pana cand Livia ii sparge tipului o sticla in cap,acesta căzând din picioare pentru ca i se spărsese capul. Cand ii observ reacția ma eliberez din mainile celuilat, il lovesc si o prind pe Livia de mana plecând de acolo. Urcam in maşina si pornesc repede catre casă.
Ajungem in fata casei si cobor din maşina ducandu-ma pe partea cealaltă ca sa-i deschid Liviei. N-am vorbit pe drum pentru ca ea mi-a tot evitat privirea. Deschid portiera maşinii si o vad cum sta ingandurata uitându-se in jos,parca nici sa ma observe ca sunt in fata ei. Ma aplec si ma uit la ea. Avea lacrimi ce ii curgeau pe obrajii fini.
Livia:Nu am vrut asta... (Spune tot profund pierdută in gândurile sale)
-Stiu asta,mai bine intram înainte sa ti se facă frig. (Spun si o iau in brațe intrând in casa ducând-o in camera ei)
O descalț si o asez in pat,aceasta zambea si se uita la mine.
Livia:Te poti uita in oglindă?
Fac precum imi spune chiar dacă nu stiam ce voia sa spuna si ma observ cu sange in jurul ochiului cat si in jurul guri.
Livia:Ranile alea sunt provocate de mine. Trebuie sa ti le vindec! ( spune încercând sa se ridice)
Pufnesc in ras puţin cand o vad si ma indrept spre ea.
-Nu esti in stare de nimic acum. Promit ca te voi lăsa sa mi le tratezi mâine.
Livia:Binee.... Dar sa nu ma minti ca ma supar pe tine(spune tot sub influenţa alcoolului)
Ma duc in dressing-ul ei si ii aleg niste mijamale cu care sa se schimbe. Gasesc un maieu si o pereche de pantaloni scurti si i le duc.
Haine ⇩
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
-Crezi ca te poti schimba?
Livia :Ma vezi in stare de ceva acum?
-Atunci te voi ajuta eu. (Spun zâmbind)
Ea sare din pat repede, parca ieşind de sub influenta alcoolului si apuca hainele ducându-se in baie sa se schimbe. O aud cum ma strigă ca are nevoie de ajutor la deschiderea fermoarului si ma duc la ea. Ea isi ridica parul iar eu ii dau incet fermoarul jos. Ii vad spatele gol ceea ce ma face sa i-l sărut dar imi dau seama ca nu e timpul potrivit. Rămân aţintit cu privirea pe spatele ei dupa ce termin cu fermoarul. Ea se întoarce la mine si ma intreaba de ce mai stau.
-Eu plec, noapte bună! (Spun si ies din baie)
Merg la mine in camera unde ma spal pe față ca sa curat sângele si merg in dressing sa imi dau hainele jos de pe mine pentru ca erau murdare de sânge cat si de praf. Imi dischei nasturii camasii si mi-o dau jos imediat simţind doua mâini pe spate ce dadeau sa ma imbratiseze. Ma intorc si o vad pe Livia cum se îndepărtase după ce m-am intors si cum se uita la mine trista.
-Ce-ai păţit?
Livia:Pot dormi aici in seara asta? (Ma întreaba tristă, dar parca cu frica din cauza răspunsului ce i l-as putea da)
Ma uit la ea si ii fac semn ca da. Aceasta se aşează in pat si se înveleşte stând nemiscata cu capul pe perna.
Livia:Promit ca nu te voi deranja.
Ma bag si eu in pat langa ea dupa ce ma schimb. Avea cu totul alte haine pe ea,nu le avea pe cele pe care i le-am dat eu, avea niste pantaloni lungi si un tricou. Statea cu spatele la mine ceea ce era bine pentru ca asa ma pot uita la ea.
-De ce te-ai schimbat?
Livia:Pentru ca am venit aici.
-Înţeleg. (Spun si imi las si eu capul pe pernă)
Chiar as vrea sa o imbratisez si sa treacă tot. Sa nu mai fim certati iar ea sa nu se mai simtă asa. Sa nu mai sufere din cauza mea. O iubesc prea mult pe micuţa asta sa o las sa sufere atat. Ma apropi de ea si o imbratisez, iar ea trăsare la atingerea mea. Ma apropri de urechea ei si ii soptesc uşor sa ma ierte. Ea se întoarce la mine si se uita atentă.
Buna! Stiu ca nu-m mai postat de ceva timp, pentru mine a părut o veşnicie, dar nu prea am avut chef sa va zic adevărul. :))) Sper sa nu va supăraţi, spor la citit in continuare! ❤
