~26~

2.5K 128 9
                                    

LIVIA

Aud zgomote din camera lui Jimin ceea ce ma sperie. Ies din cameră si înaintez încet spre camera lui unde bat la usa si deschid cu teamă. Era aşezat pe pat, nervos.   Gramezi mari făcute din lucrurile aruncate pe jos, cioburi ascuţite prin micul covoraş si pe parchetul de culoare gri arătau extrem de ascuțite. Incerc sa înaintez dar imaginea lui ma opreşte, totuşi o fac si ma asez langa el. Isi ridica privirea asupra mea si imi zâmbeşte scârţâit. 

-Ce ai păţit?(îngrijorarea ma învăluie privindu-l in modul asta)

Jimin:Nimic, am avut o cădere nervoasă. 

-Asa?Sunt mai mult ca sigură ca nu e doar atât. 

Jimin:Nu am nimic, stai linistita.  Daca aveam ceva iti spuneam.  (Spune si imi zâmbeşte forţat)

Dau din cap aprobator si continui sa il privesc cu privirea de te-rog-spune-mi-ce-se-intampla, dar el are aceiasi privire ca prima dată, de nesiguranţă si minciună. Imi intorc privirea către cioburile de pe jos si decid sa ma ridic.

-Va trebui sa chem pe cineva sa curețe aici. 

Jimin ma prinde de încheietura mâinii si se ridică in capul oaselor apropiindu-se de mine.  Isi pune o mana in jurul gâtului meu, iar cu cealată imi apuca bărbia. Parea serios, era serios, toată situaţia era serioasă, iar eu nu o puteam înţelege prea mult din cauza confuziei.

Jimin:Ştii ca te iubesc, nimeni nu va sta in calea iubirii noastre.

Ii raspund cu un călduros dar îngrijorat "si eu te iubesc" si imi afişez zâmbetul de fata credulă.  Isi aproprie pachetul de buze moi de ale mele si se pecetluiesc într-un sărut plin si savuros. Se simțea ca unul greoi, dar din motiv necunoscut. 

M-a sunat Ha Ni si m-a intrebat daca nu cumva vreau sa ieşim la o cafea sau cumpărături, iar eu am aprobat pentru ca nu am altceva mai bun de făcut.  JiHyun este plecat din oras, iar Jimin se pare ca nu si-a rezolvat inca toate treburile la companie. S-a comportat ciudat azi si chiar as vrea sa stiu ce e cu el, dar nu mă mai chinui sa  dau importantă pentru ca de căte ori o fac, se intampla ceva rău si nu vreau, nu am chef.
Ma imbrac si cobor jos unde ajunsese  Ha Ni. 

Haine ⇩

Iesim amândouă din casă si o luam incet pe jos spre o cafenea nu departe de unde stau

Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.

Iesim amândouă din casă si o luam incet pe jos spre o cafenea nu departe de unde stau.  Intram,ne asezam la o masă din colțul îndepărtat al localului si luam meniurile, ce erau aşezate frumos pe masa, uitandu-ne pe conţinutul acestuia. Dupa ce decid ca cel mai potrivit pentru mine acum ar fii o Moca inchid meniul si il aşez pe masă in felul in care l-am găsit. Ha Ni imi face semn si ma întreabă daca nu cumva tipul aşezat la doua mese distanţă in spatele meu  e  Jimin alături de o fată.  Imi întorc privirea si il observ alături de acea fata de azi, Seoulgi.  Toti nervii imi acaparează mintea si gelozia înfloreşte in sufletul meu.  Ceva care nu credeam ca va exista la mine acum există  si ma face sa ma simt prost.  Faptul ca m-a mintit in legatura cu treburile de la companie e suparator,putea sa-mi spuna ca se întâlnea cu ea, puteam înţelege. Imi scot telefonul din geantă si il apelez pe Jimin.

Sora cu fratii Park?            |editare|Where stories live. Discover now