"ĂȘTIA SE PLAC"
–" Dacă vrei să scapi de aici trebuie să-ți ceri scuze! " imi spune tata pentru a mia oară.
–"De ce? Ne i-am facut nimic! Apropo de ce a raspuns o femeie la telefonul tău? "
–"Cere-ţi scuze! "schimbă subiectul
–" Nu ocoli subiectul! "
–" Doamne ajuta-ma! " spune în timp ce-şi face cruce de mii de ori. " Dacă vrei s-o vezi pe maică-ta cere-ţi scuze de la domnişoara Pogany"
–" Pogany? Ce nume e acesta" spun şi izbugnesc in râs. "Oricum nu cred ca mai e domnişoara apropo, nu am de ce să-mi cer scuze de la mironosiţa aceea! Ea nu m-a lăsat s-o vad pe mama! "
–" Nu-i vina dumneaei că tu eşti iresponsabila! "
–" Cel putin eu nu sunt căsătorită şi nici nu-mi raspunde amantul la telefon! " spun făcând iluzie la ceea ce mi-a spus poliţistul ce investiga accidentul mamei. " Lasă-mă să plec! Oricum nu scapi nepedepsit! Îi voi spune mamei totul, asta după ce se vindecă. "
Şi cu asta a tăcut. S-a dat la o parte iar eu am ieşit din acel birou, al doctorului şef. Mă îndrept spre cea care i-a luat locul cotoroanţei şi îi cer să-mi spună unde se află salonul mamei.
–" Salonul 149 " imi spune fără probleme .
–" In ce stare se află? "
–" Critică. " citeşte de pe computer " Se pregăteşte pentru operaţie.
–"Mulţumesc! " spun încercând să nu incep a plânge.
Mă îndrept cu paşi grăbiţi spre salonul mamei. Am trecut de 139, 140, merg mai in faţă pana ajung la 147,148 si însfârşit 149. Mare mai e spiatalul ăsta. Pe scaunele de pe hol îi pot observa pe cei 4 băieţi şi pe fraţii mei. Bryne se îndreaptă spre mine cu zâmbetul pe buze. Cum mai poate zâmbi când mama se află in operaţie, mai ales in stare critică.
–" Asta- i fata mea! " spuse mândru " Ce bine i-ai dat-o! Aşa am inceput şi eu, nu trebuie să te ambalezi! "
–" Eşti prost! Cum poţi zâmbi când mama e in stare critică in operaţie? " spun şi brusc mii de gânduri negative imi strecoară in minte. " Dacă o vom pierde? " incep să plâng.
–"Nu se va întâmpla asa ceva niciodată! " sare Oliver de pe scaun. " Nu o putem pierde nici dacă vrem! "
–" Si totuşi există această mică posibilitate! "
–"Nu te gândi la asta! Gândurile negative nu o ajută deloc! " imi spune Bryne.
Cale vine spre mine, pentru a mă lua in braţe.
–" Linişteşte-te, nu fii pesimistă! " imi spune şi mă trag din îmbrăţişarea lui pentru a ma putea aseza pe scaun.
Toti ma priveau cu milă, bine, de fapt doar majoritatea pentru că domnul Ursuleţ nici nu se uita o secundă la mine. Cu ce i-am greşit de mă priveste cu o aşa indiferenţa? De fapt nici nu mă priveşte. Bine poate acel sărut din acea seară a fost o greşeală dar chiar aşa de tare ma detestă din cauza acestuia? Atât de mult l-am scârbit? Lacrimile îşi fac ieşirea dramatică pe faţa mea. Cale mă ia in braţe, crezând că e din cauza mamei. Dacă ar ştii defapt că e din cauza prietenului său....
–" Hai sa plecăm! " ni se adresează Oliver .
–" Eu rămân! " spun sigură pe mine.
–"Atunci Urs rămâi cu ea " spune Alya, pe care nu o observasem până acum.
–" De ce eu? " se oftică acesta " Cale e iubitul ei, nu eu! "
–" Asta nu înseamnă ca nu-ţi doreşti. " spune aceasta " Oricum noi ceilalţi avem ceva de făcut. " ne explică ea.
POV. Alya
–" De ce ai făcut asta? " se oftică Cale
–"Ce avemde făcut? " întreabă gemenii
–" Sunteţi proşti sau vă prefaceti? " intreb. " Nu aţi observat cum se privesc ? Eu una cred că ăştia se plac. "
–" Dar e cu mine, nu cu el! "
–" Ştiu totul, cu mine nu vă merge! Stiu că relaţia asta e una falsă!! "
CITEȘTI
Tocilară cu farmec ✔
Romance*prima mea carte* Michelle este o "tocilară", după spusele colegilor. Ea are o singură prietenă care se află la mii de kilometri distanţă. Dar din cauza unei deficienţe pe care o suportă slujba tatălui ei, acesta îşi va pierde job-ul. Când va prim...
