Într-adevar, s-a tinut de cuvant.
Dupa ce si-a spus ultimele cuvinte a iesit din camera 43 si s-a intors peste fix 2 minute cu doi bodyguarzi, si o asistenta.
O privesc pe asistenta cum imi da speriata camasa de forta jos, si cum sopteste un fel de rugaciune prin dinti, apoi ma uit la cei doi bodyguarzi care stau nemiscati in spatele ei. Nu stiu ce urmeaza sa se intample cu mine, nu stiu de ce toata lumea e brusc atat de speriata pentru ce o sa mi se intample, si nu stiu ce are de gand sa faca tipul asta cu mine.
Nu stiu. Nu stiu. Nu stiu.
Dar ceva imi spune ca nu vreau sa aflu.
— Mai repede! Ii porunceste asistentei iar ea tresare, aproape incurcandu-se in cureaua alba a camasii.
Cand intr-un final asistenta reuseste sa imi dea jos camasa aerul rece de aici se strecoara printre rupturile tricoului meu si imi provoaca fiori pe șira spinarii. Nu am fost niciodata lasata libera in camera asta, fara camasa de forta sau lanturi care sa ma tina legata de pat iar sentimentul de libertate pe care il simt e unul ciudat. Prea ciudat poate.
— Avaline.
Imi aud brusc numele si revin din nou la realitate. Caut prin camera vocea care tocmai m-a strigat si il gasesc pe tip stand drept in fata mea, cu alti doi bodyguarzi in spate, dar de data asta par diferiti. Au pistoale, si poarta costume ciudate, negre.
— Raspunde cand esti intrebata. Sa mai incercam inca o data. Avaline?
— Da?
Un zambet viclean i se formeaza in coltul buzelor.
— Mult mai bine. Zice multumit. Acum, zilele tale de chin aici s-au terminat, Avaline. Te voi scoate de aici, apoi vom stabili totul in biroul meu. Se intoarce spre bodyguarzi din spatele lui, si le ordona pe un ton autoritar: Luati-o.
Paznici il asculta, si fara sa mai stea pe ganduri ambii vin si ma prind de brate zmulgandu-ma de pe scaunul pe care stateam, jos.
Nu ma zbat, care ar fi rostul sa fac asta? E clar ca cel care le-a ordonat are un plan bine pus la punct pentru ca daca nu ar avea de ce ar scoate un monstru din azilul lui? Si plus ca, oricum nu as avea vreo sansa impotriva bodyguarzilor lui, sau impotriva lui.
CITEȘTI
Destin forjat de Stele.
Fanfiction"Precum pasarile zboara, la fel si.. " Acum pasarile numai zboara, asa ca care mai e rostul astfelor de metafore? Acum nici iarba numai creste cum crestea odata, si nici valurile apei nu se mai sparg la mal. Intr-o lume distrusa va exista mereu si...
