~cu 4 ani in urma.~
— Cum adica nu poti veni? il intreb incruntandu-mi sprancenele.
— Șoricel, mama vrea sa ma prezint la-
— Si nu poti anula? il intrerup fara sa imi pese de ce voia sa zica.
Isi scutura capul, apoi ofteaza lung.
In seara asta Alec trebuia sa il intalneasca pe tata pentru prima data. I-am povestit tatei multe despre el, si nu a fost deacord cand i-am spus ca e fiul Comandantului Suprem, dar nu poate sa se opuna oricum. Il iubesc pe Alec, fie ca vrea sau nu tata sa inteleaga.
— Vom gasi alta ocazie, okay? imi zice si imi prinde mainile intr-ale lui.
Incuvintez din cap si imi lipesc buzele una de alta. Nu pot sa cred ca nu poate veni... Trebuia sa fie seara perfecta; tata, Anton, noi, si o cina pe care urma sa o pregatesc singura. Dar acum Alec a stricat tot.
Ofteaza din nou.
— Esti suparata, stiu, dar nu pot anula... mama a-
— Alec, e in regula, il intrerup iar. Du-te.
— Promit ca fac tot posibilul sa ma revansez! Nu conteaza cat imi va lua.
Se intinde dupa buzele mele si le cuprinde intr-un sarut tandru, dulce si lent, pe care il transforma intr-unul pasional in care limba lui o intalneste pe a mea.
— Te iu-
YOU ARE READING
Destin forjat de Stele.
Fanfiction"Precum pasarile zboara, la fel si.. " Acum pasarile numai zboara, asa ca care mai e rostul astfelor de metafore? Acum nici iarba numai creste cum crestea odata, si nici valurile apei nu se mai sparg la mal. Intr-o lume distrusa va exista mereu si...
