Cand ma trezesc, un miros straniu ma hipnotizeaza. Nu sunt sigura daca mirosul lalelelor albastre de pe noptiera, sau mirosul imbibat in perna de langa mine, dar e incantator.
Aseara am reusit cumva sa adorm pe jos, in prezenta lui Leon care banuiesc ca m-a si carat inapoi in pat, pentru ca imi amintesc cum l-am atins usor pe brat, si cum i-am soptit sa ramana. Leon e chiar dragut, aseara am vorbit mult, iar acum banuiesc ca lucreaza pentru Wars pentru ca numai e in camera. Mi-a spus ca Wars e un criminal fara suflet, putred de bogat, care nu a iubit pe cineva niciodata inafara de propria persoana, ceea ce e de la sine inteles. Mi-a spus ca tatal lui a murit cand el avea 15 ani, iar de atunci i-a preluat indatoririle. Mi-a spus cat de mult il detesta Grady, si cat de gelos e, ceea ce e —din nou— de la sine inteles.
Pe noptiera, langa lalele, se afla din nou o farfurie cu mancare, si un bilet. In timp ce ma infulec cu bacon-ul prajit citesc biletul incercand sa nu rosesc la niste simple cuvinte pe foaie.
Esti gata sa ne-o tragem in poligon?
Glumesc. Pofta buna, Șoricico.
***
Dupa ce am terminat de mancat doi soldati la fel de inalti ca restul de pe aici au dat busna in camera, lasand-o pe Whiskey sa intre avand in gurita o punga mov, si un bilet.
Ii iau usor punga din gurita, si citesc biletul pe care era scris simplu:
Nu fii incapatanata. Poarta-le.
Apoi scot din punga o pereche de colanti negri, si un maiou scurt. Sper ca nu se asteapta sa port asa ceva in fata lui... sau in fata zecilor de soldatii. Nu?
Nu?
YOU ARE READING
Destin forjat de Stele.
Fanfiction"Precum pasarile zboara, la fel si.. " Acum pasarile numai zboara, asa ca care mai e rostul astfelor de metafore? Acum nici iarba numai creste cum crestea odata, si nici valurile apei nu se mai sparg la mal. Intr-o lume distrusa va exista mereu si...
