- Spune-mi, te rog, ca Nick doar a vrut sa ma faca sa ma simt mizerabil! I-am zis de indata ce el raspunse cu un “Da” amarat. A inteles imediat despre ce vorbeam.
- Imi pare rau, Ade, dar Nick m-a pus sa jur ca eu nu voi mai avea nici o legatura cu tine in ceea ce priveste motocicletele.
- Of! Dar nu-I correct! Si-mi place atat de mult! I-am zis infranta.
- Sorry, zise si el cu regret. Eu unul nu te mai pot antrena.
- Stii, am vazut-o zilele trecute pe Prue, si ma intrebam daca ai putea sa-mi dai numarul ei de telefon. Chiar pare o tipa de treaba, am zis inocenta, iar el rasufla usurat. Intelesesem ceea ce el se chinuia sa-mi zica.
- Sigur, imediat. Da, ai dreptate, chiar este o tipa foarte ok. Uite numarul ei.
Mi-a dat numarul ce ma salva de la deziluzie, am mai schimbat cateva cuvinte, apoi amandoi am inchis mult mai veseli decat atunci cand incepusem sa vorbim.
In acea seara era cursa. Iar eu trebuia, din nou, sa fac ceva urgent pentru a putea fi prezenta!
- Prue? Am intrebat nesigura atunci cand vocea calma a unei fete imi raspunse “Da?”
- Chiar eu. Si vorbesc cu . . .
- Ade. Fata care . . .
- Fata care vine cu Mich si nu-si poate lua ochii de la motoare? Intreba ea amuzata.
- Da. Chiar eu. Uite, ma intrebam . . .
Dar atunci mi-am dat seama ca nu puteam sa-I cer sa ma antreneze la telefon.
- Da? Intreba ea, neprimind nici o continuare.
- Ma intrebam daca ai vrea sa iesi azi cu mine la un suc, i-am zis.
- Hmm, sigur, de ce nu? La urma urmei, nu am nimic altceva de facut. Peste o jumatate de ora la cafeneaua de langa fantana?
- Ok. Ne vedem atunci.
- Bye, imi spuse, iar apoi inchise.
10 minute imi lua sa ajung acolo. In 5 minute m-am spalat pe dinti si pe fata, iar in alte 5 minute m-am schimbat, luand niste blugi albastru inchis, ceva mai grosi, un maiou alb pe care mi l-am bagat in pantaloni si un pullover de aceeasi nuanta cu pantalonii. Mi-am luat cizmele si geaca, telefonul, cheile si bani si am iesit.
Desi iesisem si in acea dimineata, aerul rece si proaspat mi-a mai linistit sangele-n vene si m-a mai calmat. Am ocolit putin, si am ajuns la cafenea la 3 fara 5, cu 5 minute inainte. Dar ne-am intalnit; am venit in acelasi timp.
- Punctuala! Zise ea zambind, iar eu i-am raspuns la zambet.
- Nu ma lauda prea mult, s-ar putea sa mi se urce la cap, i-am zis modesta, iar ea imi spuse sa intram.
Am cerut amandoua cate o ciocolata calda.
- Sunt sigura ca nu m-ai sunat doar ca sa bem o ciocolata calda impreuna, zise si ma privi parunzator cu acei ochi mari si rotunzi, negri precum noaptea.
- Adevarul este ca nu, nu de asta te-am sunat. Am . . . am nevoie de ajutorul tau.
- Pentru? Zise nu prea surprinsa.
أنت تقرأ
Love without barriers
قصص المراهقينNiciodata nu mi-am imaginat ca o vara ar putea insemna gasirea iubirii, o iubire fara margini, fara bariere in timp si spatiu. Dar nici nu mi-am imaginat ca acea iubire, odata gasita si gustata din plin, ar putea sa ma arunce in Iad. Pentru ca asta...
