LWB - Amintiri/Feedback

4.5K 214 71
                                    

 Aici imi voi permite sa las emotiile, de data aceasta ale mele, sa curga, precum vor lacrimile din ochii mei.

Nici nu stiu de ce-mi va fi mai dor. De emotia si nerabdarea ce precedau un nou capitol, de extazul si fericirea fara margini cand primeam un comentariu, de implicarea profunda pe care am avut-o in aceasta poveste... prima mea poveste, primul meu copil.

Oare-mi va fi mai dor de ciondanelile dintre Ade si Nick, sau de durerea si enervarea constanta a lui Mihli? Va fi atat de ciudat ca atunci cand voi deschide documentul "LWB" sa vad la sfarsit "Final".

Dar intotdeauna imi voi aminti de rasul nebunesc pe care mi l-au provocat anumite comentarii si voi fi mereu recunoscatoare prieteniilor pe care le-am legat in acest frumos an si jumatate. Credeti-ma, de atat de multe ori am fost atat de surprinsa, magulita, fericita cand mi-ati demonstrat, voi, prietenii, sustinatorii, criticii mei, cat de implicati sunteti.

Poate unii din voi stiti ca marele meu vis este sa transform LWB intr-o carte. De aceea va rog, atat pe cei "ai casei" a caror parere a fost expusa la fiecare capitol, cat si pe cei care numai citeau, sa-si faca prezenta auzita o ultima data si sa-mi spuna, in primul rand, ce-a insemnat LWB pentru ei, ce le-a placut si ce nu si, de-asemenea, unde credeti ca as putea inbunatati povestea, pentru a merita intr-adevar sa fie transformata in carte.

In incheiere, vreau din suflet sa va multumesc ca mi-ati fost alaturi, unii de la inceput, altii venind pe parcurs, ajutandu-ma si sustinandu-ma asa cum nici nu va dati seama! Sunteti, cu totii, minunati si va multumesc ca ati citit.

Peach, Ade si Mihli, Erich si Cris, Nick si Kelly, Mich si Andreea, Janet si Dany si toti cei care au avut placerea de a-si impartasi viata cu voi, va pupa si va spun un sincer VA IUBIM!

Love without barriersWhere stories live. Discover now