Capitolul 4.

3.5K 159 9
                                    

"Diseară trebuie sa mergem sa vedem locația pentru bal. Sincer nu ma interesează asta , dar ma obliga Carter iar restul au treaba la garaj, așa ca ne-am pricopsit unul cu celălalt .
-Stephen"

M-am uitat perplexă la mesajul primit , dandu-le câte un cot in coaste băieților , arantandu-le și lor mesajul. Amândoi au ridicat din umeri, facandu-ma sa pufnesc nervoasa pentru ca nu primeam răspunsuri . Mi-am concentrat atenția in următoarele 45 de minute asupra profesoarei care încerca sa ne explice un film care reflecta perioda nazista , dar nu a înțeles nimeni mai nimic . Clopoțelul a fost cel care m-a salvat și am ieșit prima din clasa , încercând sa scap de băieți . Sunt de treaba și drăguți , dar tot m-au dat peste cap in mai puțin de 5 ore , fiind total confuza . Mi-e dor de fosta gasca , mi-e dor de cum eram, de serile pe pista, petrecerile noastre idioate. Niciodată nu voi putea sa înțeleg de ce au ales sa plece așa brusc , lăsându-ne pe mine și Carter in urma .
Mergeam pe coridoarele liceului, încercând sa alung toate acele amintiri din capul meu, și sa nu ma mai gândesc la ceea ce a fost . Voiam sa ies din liceu, sa plec acasa , dar mai aveam o ora de dirigenție și una de sport, așa ca nu ma solicitau prea mult , așa ca am decis sa ies in curtea de spate , unde nu venea nimeni, și sa stau puțin singura la umbra stejarului bătrân .
Mi-am pus geanta pe iarba proaspăt tunsa și m-am rezemat de trunchiul copacului , oftând obosita.

- Te-am epuizat pisicuto? îmi ridic privirea și dau de un Stephen cu o atitudine total schimbată .

- Vreau doar sa fiu singura . spun încet, întrerupând contactul vizual cu el . Ochii aceia albaștrii , dându-mi fiori pe șira spinării .

L-am auzit când s-a pus lângă mine , dar nu am avut puterea sa îmi ridic privirea spre el. Era un caracter tare , dar sigur ascundea o poveste in spatele acestei atitudini reci și distante. Privirea lui glaciara îmi îngheța orice simt . Culoarea lor ma fascina, erau o combinație între albastru și verde , dar i-am văzut întunecați atunci când s-a enervat in cantina și când a trecut furios pe lângă mine. Nu mi-am ridicat privirea spre chipul lui, dar mi-am permis sa ma uit la mâinile lui, amintindu-mi ca vazusem cum picura sânge din ele . Rănile erau acum curățate , date cu alifie , iar pe una având un plasture .

- Ce ți s-a întâmplat la maini ? îl întreb sfioasa , continuând sa ma uit la acestea .

- Eh, o nimica toată . La cât vin sa te iau diseară ? întreabă aprinzându-și o tigara, trăgând fumul toxic in piept .

- Chiar ai de gând sa mergi cu mine sa te uiți la locații?

-Nu am chef de o alta cearta cu Carter , și nu am ce face la garaj . spune detașat .

- Pai , la 7 ai putea sa vii. spun , dând din umeri impasibilă .

- Bine , spune și se ridica , stingand tigara de trunchiul copacului .

- De ce nu ma suporti ? spun făcând contact vizual cu el .

- Nu am zis ca nu te suport angel, așa ți se pare . O sa înțelegi mai târziu . spune și pleacă , zâmbind in colțul gurii .

Felul in care mi-a zis 'angel' , mi-a făcut corpul sa paralizeze pe moment . L-am văzut cum se îndepărtează de mine și am ales sa ma ridic si eu intr-un final , intrând iar in liceu .

Am ajuns la vestiare , iar in momentul in care am deschis micul dulăpior , îmi venea sa ma dau cu capul de el . Fuck. Aveam doar pantaloni și o bustiera , fără urma de vreun tricou sau maieu . M-am schimbat, înjurând in barba ca am uitat sa îmi aduc un tricou . După ce mi-am prins parul intr-o coada de cal mai strânsă , mi-am făcut curaj și am plecat spre vestiarul băieților . Liceul avea vestiare pentru câte 5 persoane , fapt care m-a ajutat sa ii găsesc mai ușor pe măscărici .

Iubindu-le imperfecțiunile.Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum