Iubindu-le imperfecțiunile.

Capitolul 17

Am ales sa ignor pe moment toata faza, stiind ca pana la urma imi va spune despre ce este vorba. Mi-am luat trusa de machiaj si am inceput sa aplic produsele cat mai delicat pe fata mea. M-am imbracat in blugi si un hanorac grosut de al lui Mariano si am coborat la bucatarie. Mi-am verificat telefonul si aveam mesaje de la Carter in care spunea ca ma asteapta la liceu si daca sunt bine si altele de la Mariano in care avea o mica criza cum ca nu l-am anuntat ca plec si cum a trebuit sa doarma la Carter . Le-am raspuns amandurora si am dat drumul aparatului de cafea, asteptandu-l pe Stephen sa coboare.

Cafeaua a fost gata in scurt timp si mi-am umplut cana , uitandu-ma pe instagram . Aud scarile cum scartaie , semn ca s-a gandit si printul sa coboare. L-am auzit cand a intrat in bucatarie, dar mi-am continuat activitatea pe telefon. Am vazut cu coada ochiului ca si-a pus cafea si apoi l-am vazut chiar in fata mea .

- Scuze, pentru cum ti-am raspuns mai devreme . imi spune si se uita la mine, asteptand o reactie .

- E okay. Mergem ? intreb si el aproba printr-o miscare scurta a capului . Ma ridic pentru a ma duce sa imi iau geanta de sus si sa verific daca mi-am uitat ceva , si cobor.

Stephen ma astepta in fata usii , cu geaca pe umar si cheile in mana . Deschide usa si coboram in parcarea subterana in liniste. Se duce spre un Range Rover si face semn din cap aceea este masina cu care vom merge azi . Aprob tot print-o miscare a capului si deschid usa din spate pentru a imi pune lucrurile apoi ma pozitionez pe locul pasagerului. El porneste masina si eu ma uit la ceas si observ ca ne-am miscat destul de repede si am timp sa stau 10 minute prin birou pe la Carter . Linistea dintre noi este apasatoare si atmosfera este tensionata , dar de data asta nu voi mai ceda prima .

Ajungem in scurt timp in parcarea liceului si vad ca masinile lui Carter si a lui Mariano sunt in parcare , lucru perfect pentru ca vreau sa stau cu amandoi . Iesim impreuna din masina iar eu imi iau lucrurile de pe bancheta din spate in timp ce el ma urmareste atent . Ii pot simti privirea cum ma arde , centimentru cu centimetru .

- Mersi ca m-ai adus . ii spun si zambesc usor, ducandu-ma spre intrarea directorului .

- Placerea mea . Nu te pot duce azi acasa, te descurci? intreaba invartind cheile pe degete .

- Da, nu iti face probleme . spun si ma intorc spre drumul meu catre intrarea in liceu , fara a ii da oportunitatea la replica.

Intru in biroul lui Carter si dau de el si de Mariano cu ochii in niste hartii, si cu alte gramezi de dosare langa ei. Amandoi purtau camasi astazi , si aratau demential .

- Buna dimineata baietii mei. spun si imi trantesc lucrurile pe canapea si le atrag atentia . Le zambesc si ma duc sa ii imbratisez pe rand .

- Neata .spun la unison si se uita amandoi la mine.

- S-a intamplat ceva ? spun si imi iau paharul de cafea pe care l-am zarit cand am intrat, cu numele meu pe el.

- Stii cine a venit azi de dimineata la tine acasa? ma intreaba Mariano , privindu-ma serios.

- Nu? zic si ma asez cuminte pe canapea

- Taica'tu. spune si eu aproape vars cafeaua pe mine

- Ce i-ai spus Mariano? continui

- Ca ai dormit la prietena ta, ca aveati un proiect de facut si ai ramas la ea ca se facuse tarziu. Ti-am salvat fundul de data asta, dar data viitoare il minti tu. spune si bea si el din propria cafea.

- Si te-a crezut? intreb curioasa.

- Da, normal . I-am spus ca te-am dus eu, ca sigur s-a uitat la masini in parcare. Era sa ma ia si pe mine la bataie ca nu l-am anuntat ca m-am intors.