Iubindu-le imperfecțiunile.

Capitolul 22

- Dar nu vreau. se plange Marco si Aaron ii da una peste ceafa

- Nu mai da profu. il ia peste picior Marco si incep sa se impinga ca niste copii

-Si tu ma faci pe mine bebelus. ii spun mamei si imi dau ochii peste cap.

- Unde v-ati gasit Doamne.... spune mama incet , crezand ca nu o aud . Am chicotit si ea a scos limba la mine.

Dupa ce am mancat in liniste toti, am ajutat-o pe mama sa puna farfuriile in masina de spalat vase si ne-am intors la baieti. M-am pus iar langa Mariano si m-am cuibarit in bratele sale, in timp ce discuta cu baietii ceva legat de masini si arme.

-Mai stii sa tragi? ma intreaba soptit Mariano

- Asa si asa. Nu am mai tras de foarte mult timp Mariano. spun la fel de incet

- Le mai ai? intreaba

- Normal ca le mai am idiotule, doar nu le puneam in strada cu un afis 'Free to take' .

- Te cred in stare, de aia te intreb. continua si eu oftez exasperata

- Maine trebuie sa merg la locatia pentru bal sa stiti. Nici nu stiu ce am comandat , trebuie sa ma ocup serios de chestia asta. le spun baietilor , pentru ca stiu ca nu voi avea liber sa merg singura

- Vrei sa merg cu tine? ma intreaba Alec si il pot simti pe Mariano cum se incordeaza langa mine, si stiu sigur ca s-a uitat si ciudat la el

- Sigur. ii raspund zambind si simt cum bratul lui Mariano se strange mai tare in jurul taliei mele

- Ce ai? il intreb incet si foarte aproape de urechea sa.

- Nimic . maraie discret

- Unde mergem azi ? intreb iar pisicindu-ma langa el

- Plecam intr-o ora. spune si se uita la ceasul de la incheietura sa

- Ma duc la dus si sa ma pregatesc atunci. spun si ma ridic de langa el , pornind spre camera mea.

- Se lasa rece la noapte, ia-ti ceva grosut . imi spune inainte sa imi dea drumul la mana si sa imi zambeasca

- Stam pana tarziu? intreb si imi arunc ochii spre ceas

- E deja 4 printesa . Hai fugi. imi spune si eu plec direct in camera.

Fac repede un dus si ma infasor in prosopul meu pufos, punandu-ma in fata dulapului.
Aleg o pereche de blugi de un albastru închis și unul dintre hanoracele furate din dulapul lui Mariano, de la Levi's, negru . Ma machiez cât pot de natural, optând pentru un ruj roșu mai deschis de data aceasta.

Cobor in living si il gasesc pe Mariano pregatit , privind in gol. Ceilalti nu erau prezenti, semn ca fiecare s-a retras in treaba lui . Cand imi simte prezenta , isi intoarce privirea spre mine si imi zambeste . Se ridica si imi intinde mana , pe care o apuc fara ezitare. Pentru el si William as merge pana la capatul lumii si inapoi. M-as lupta cu oricine pentru ei. Imi saruta tampla si ma trage spre iesire. Nu spune nimic , si ne urcam in masina sa. Ador linistea dintre noi si cum ne cunoastem fiecare miscare. Ne punem centurile si eu  dau drumul la muzica cat el iese din curte.

- Unde ma duci ? intreb dupa aproximativ 10 minute de mers.

- Mergem in parc apoi sa vedem apusul .

- Dar ce-ti veni cu iesirea asta? intreb curioasa

- Voiam sa te scot din casa, si sa uitam de toata nebunia aia. Inca esti printesa mea mai mica sa stii. raspunde si imi cuprinde mana , plasand-o in bratele mele . Degetele noastre sunt impreunate si ramanem asa pana ajungem la parc.
Găsește repede un loc de parcare aproape de intrarea in parc și se grăbește pentru a îmi deschide portiera . Îmi dau ochii peste cap la 'fuga' lui dar știu ca dacă as fi deschis-o eu, făcea mare tam tam. Oftează exasperat și ii prind râzând mana întinsa spre mine . Își înfășoară brațul stâng in jurul umerilor mei, blochează mașina și o luam ușor spre parc .
Găsim destul de repede un loc pe iarba , chiar lângă un copac, unde ne și așezăm . El sta rezemat de trunchiul copacului , pe când eu ma intind lângă el, cu capul pe pieptul sau.