Psychologist - H.S.

Capitolul 35

– De ce îl aperi pe Edward? îl întreb imediat ce răspunde. Rafael mi-a dat telefonul lui pentru că eu eram sigură că mie nu o să îmi răspundă.

– Sophia! Ești ca o căpușă, fată! Nu mai scap de tine!

– Ok, acestei căpușe, care din întâmplare este și soția ta, trebuie să îi explici ceva! îi spun pe un ton dur, dar el nu răspunde. Harry!

– Sophi, îți explic totul când mă întorc.

– Doamne, Harry, de ce nu îmi spui? Îl aperi în cazul lui Jamie. Știu, dar de ce?

– Pentru că fostul tău amic a trimis amenințări în numele lui Edward, l-a șantajat și l-a manipulat. A încălcat multe legi.

– Și te-ai găsit tu să faci dreptate!

– O fac pentru tine!

– Nu aveam nevoie de asta! Aveam nevoie să fii tu aici cu mine și să lăsăm trecutul în spate!

– Sophia, gata! E clar că nu înțelegi multe lucruri. Suntem depășiți de situație. Te sun pe seară. Ascultă de Reafael și nu face nimic prostesc. Baftă cu angajările!

– Ai uitat ceva...

– Știi că te iubesc... nu trebuie să ți-o spun mereu, mai ales acum când m-ai supărat.

– Și eu te iubesc! închide și mă uit la Rafael.

– Probleme în paradis... fredonează și mă incrunt.

– Da, un paradis al problemelor! mă ridic și îmi pun un pahar de apă.

*
Astăzi am acceptat CV-urile multor persoane. Mâine le sun și mă întâlnesc cu ele. Am atâtea probleme pe cap... nici măcar nu sunt probleme. Așa le numesc eu pentru ca să-mi găsesc scuză. Îmi e greu fără Harry și nu îmi imaginez cum am trăit singură în coconul meu de liniște atâta timp. Nu vreau să mai trăiesc acolo niciodată. Vreau să dispară Jamie, să dispară Edward și să rămânem doar eu cu Harry. Fără ei, adică probleme. Sunt egoistă și știu asta, dar până acum nu am avut o viață și acum când o am, vreau să fie a mea și să trăiesc.

– Ieșim azi? intră Rafael în camera mea.

– Nu.

– Pe bune? Ești așa plictisitoare! se așază lângă mine și îmi ia laptopul. Gata cu munca, ieșim la plimbare! îl închide și se duce în dressing. Eu zic să ieși din doliul ăsta de rahat și să mergem să ne distrăm puțin. îmi aruncă pe pat o rochie foarte decoltată cu model floral și îmi aduce o pereche de sandale cu toc cui.

– Rafael, e seara, unde mă îmbrac așa?

– La club, draga mea! îmi face cu ochiul și îmi dau o palmă în cap. Sunt aici de două zile și nu am fost în niciun club.

– Nu am chef să merg nicăieri! Of, ce agitat ești! Mă obosești groaznic! mă plâng și îmi iau laptopul.

– Nu, baby, mergem în club acum, mâine muncim! Îmbracă-te odată! îmi aruncă rochia pe pat și mă ridic oftând. Să te machiezi, zici că ești moartă de trei zile. îl aud când intru în baie.

Îmi dau ochii peste cap și îmbrac rochia scurtă. Mă aranjez repede și ies din baie. Rafael nu e în cameră. Cobor scările și îl văd împreună cu o fată micuță de înălțime, blonduță și cu niște buze foarte mari. E foarte frumoasă această fată.

– A coborât în sfârșit! Sophia, ea este prietena mea din Milano, Daiana! îmi prezintă fata.

– Hei, mă bucur să te cunosc! întinde mâna și o prind ușor.