Iubire Sau Rațiune

Capitolul 18.

Închid ochii, încerc să profit de ultima urmă de oxigen pe care o mai am în plămâni și las întunericul ce îmi acapara mintea să mi se răspândească prin corp.

Simțeam cum în tot trupul mi se instalează o răceală, de parcă în loc de sânge, mici fulgi de gheață îmi curgeau prin vene calmândumi fiecare mușchi  pentru câteva momente...dintr-o dată corpul începe să îmi tremure și muschii să mi se încordeze cauzându mi o durere însuportabilă, mâna din jurul gâtul a slăbit pentru o secundă strânsoarea ca mai apoi să apuce și mai ferm gâtul meu, îmi ridic mâna cu greu și o poziționez pe a blondului din fața mea, și încerc să o dau la o parte, dar puterile parcă îmi erau mai slabe ca înainte, " dăi voie să preia controlul " vocea îmi răsună din nou în minte ca un bolovan, dar eu nu știam mai exact ce trebuia să fac, am lăsat mintea să îmi controleze corpul și mă doare mai tare ca înainte " nu te împotrivi dureri, simte o ca și o parte din tine" încerc să fac ce îmi spune să nu mă împotrivesc dureri, dar mi se părea un lucru nebunesc, strâng și mai tare din ochii și încerc să mă obișnuiesc cu durerea, simțeam fiecare nerv întins la maxim, fiecare muschii încordat și mii de  înțepături, tot corpul îmi pulsa asemenea inimi, acord atenție fiorul rece ce încă sălăjluia în interiorul meu și îl las să îmi străpungă inima, deodată totul se termină brusc, corpul îmi este mai liniștit și durerea se transformă într-o plăcută putere, strânsoarea de la gât nu mă mai deranjează.

Deschid ochii și un zâmbet îmi apare în colțul guri, băiatul blond se uita confuz la mine, îi prind mâna de încheietură și fară să depun vrun efort prea mare o sucesc auzind cum oasele i se rup. Îl prind de gulerul geci de piele pe care o purta, îl ridic în sus și îl arunc în primul perete, imapctul a fost unul serios și a zguduit puțin încăperea.

Se ridică brusc și cu o viteză uimiteore se năpustește asupra mea, dar printr-o miscare mă feresc din calea lui, printr-o rotire îi dau un picior fix în rotula genunchiului și după ce pică în genunchi îl prind pe la spate cu o mână trecândui peste piept și prinzând umărul, iar cu cealaltă îi prind capul.

- O singură miscare și rămâi fără cap. am spus pe un ton serios

- Cine ești? întreabă acesta

- Viitorul tău coșmar sau propriul tău iad, depinde de tine,  îi șoptesc încet la ureche

  Corpul i se încordează și îi puteam mirosi frica ce îl pătrunsese...mă îndepărtez putin de el și privesc în jur, doamna ce ma împins mai devreme și prietena ei dispăruse împreună cu doicile și copii, dar servitoarele erau încă acolo, Skay încă stătea nemișcată lângă perete, nu știam ce să fac, nu voiam să îl omor, nu voiam să devin ca și ei, un criminal cu sânge rece, aud pași grăbiți ce se apropie așa că fac singurul lucru pe care îl pot face.

Îmi ridic un deget și las gheara Luanei să iasă la suprafață, blondul rămâne șocat când îmi vede ghearele, îl zgârii în palmă acesta scoate un sunet înăbușit, se abținuse să nu țipe, îi apuc mâna zgâriată și îl privesc în ochii...

- Jură pe sângele tău că îmi vei fi loial și te las să pleci. mă privea confuz și părea că se gândește intens la ce va alege, îndrept cealaltă mână spre pieptul său și chiar la câțiva centimetri de el, ghiarele îmi apar, îi puteam auzi batăile inimi accelerânduse. Tic, Tac, timpul trece, ce alegi?

- Îți jur credință veșnică, stăpână! cuvintele îi ies din gură într-o răsuflare

- Ai uitat ceva! Ridic tonul în timp ce îi prind haina în mână și îl trag spre mine

- Jur pe sângele meu, că îți voi fi cel mai loial și mă voi supune oricărei dorințe dea ta.

Îi dau drumul mulțumită de răspuns, îmi îndrept spatele și îmi ascund ghiarele. Se ridică și el în picioare și mă privește deschide gura să spună ceva, dar îl opresc ridicând o mână...