Ţi-e frică de clovni?

Capitolul 10

Capitolul 10

Clara POV.

In timp ce Gray ma taraste dupa el, ma zbat in continuare si incerc sa fac fata puterii sale de zece ori mai mare decat a mea. Mainile sale ma strang cu putere si ma salta in aer, plamanii mei ramanand fara aer si contunui sa ma zbat, revenind cu picioarele inapoi pe pamant. Aceasta isi uneste mainile cu ale mele si il privesc speriata. Ce se petrece? De ce a abandonat-o pe Jade acolo? Oh, biata copila, ea crede ca il cunoaste pe Gray, dar se inseala. Nu e nici pe jumatate cum pare. Sub masca de tata mirific se ascunde rautatea suprema. 

Acesta imi da drumul si atunci cand imi recuperez ambele maini, imi privesc incheieturile si observ cat de vinete sunt. Oh, Gray si prostiile lui din cap!

In timp ce il privesc cu ura, unul dintre ochi iar mi se zbate si atunci cand ii scot limba, aceasta salta sprancele socat de gestul meu copilaros. Vrand sa puna mana din nou pe mine, renunta la aceasta idee in momentul in care suntem deranjati de unul din cei mai de incredere clovni a lui Gray. Imi infranez nervi si imi cobor privirea in pamant, dorindu-mi sa nu mai existe atata raceala.

- Cati ai omorat pana acum? intreaba Gray in timp ce isi scoate pila si incepe sa isi pileasca unghile cu barbia ridicata, avand o expresie mandra si il priveste pe clovn cu un aer superior.

- Patruzeci si cinci de persoane, daca nu chiar mai multe, domnule, raspunde clovnul tremurand.

- Bun, bun! ingana Gray multumit si atunci cand vede ca o iau la goana, lipa lipa, zambeste larg. Scuza-ma un moment, te rog, ii spune aceasta clovnului si atunci cand aud discutia, incep sa alerg mai repede, dorindu-mi sa fug de predica care ar fi urmat daca clovnul nu ar fi aparut.

Arunc un ochi in spatele meu si observ ca alearga din ce in ce mai repede si inima aproape ca mi se opreste in piept la gandul ca acesta m-ar putea prinde.

Ocolosesc straduta care duce inapoi catre Jade si o urmez pe cea paralela cu ea, incercand sa scap de Gray care se tine scai dupa mine. Incep sa alerg si mai repede, nici mie nu imi vine sa cred cat de repede pot alerga si atunci cand picioarele imi obosesc, ma fortez si continui constienta de consecinte daca acesta ma va prinde.

In timp ce ma uit dupa Gray, pare ca m-am departat de el, insa atunci cand ma intorc cu privirea inainte, ma lovesc cu putere de ceva. Ametita complet, cad la pamant si imi julesc cotul stang de ceva, sangele incepe sa curga instant. 

In cateva momente, deschid ochii alene si il privesc pe Gray care sta de-o parte cu un picior si cu celalalt al corpului meu, fixandu-ma cu o expresie deloc milutimita. Oh, e atat de hidos in lumina puternica a soarelui si oricat de mult as vrea sa ma mint, iubesc aceasta hidosenie, aceasta nepasare, aceasta aroganta care explodeaza in permanenta atunci cand noi doi ne privim.

In timp ce picioarele incep sa imi tremure mai tare decat inainte, inghit in sec si realizez ca deja ma fac palida atunci cand Gray se gandeste deja la cele mai dureroase pedepse pentru mine.

Ce urmeaza sa imi faca? Oare a venit mult asteptatul moment? Oare Gray are curajul necesar sa ma ucida?

Incerc sa ma misc din loc, insa mutra lui Gray imi da fiori care se imprastie prin tot corpul. Il privesc rugatoare, implorandu-l sa imi ia viata cat inca nu sunt nebuna dupa el, insa aceasta isi da ochii peste cap si ofteaza adanc atunci cand vede ca joaca dintre noi a luat sfarsit.

In momentul in care Gray ma salta in picioare, ma inghesuiete intr-un colt, mai exact in unul din peretii blocurilor inalte si ignoram picaturile de ploaie care incep sa ne atace, picand cu rapiditate peste trupurile noastre.

Aceasta imi cauta buzele, insa protestez rusinata de noua lui incercare. Oh, as vrea cu ardoare ca Gray sa ma iubeasca, dar nu aici, nu acum! Nu e timpul si nici locul potrivit pentru noi.