43

3.3K 136 23
                                    

Ies din casa străinului , in spatele meu simțind privirea apăsată a lui Aaron pe spatele meu .
-Drept in fata , spune dregându- și vocea .
-Putem sa mergem la mine? ..nu vreau sa mai merg singura iar pana acasă când termin de arătat ce am găsit , nu am nevoie și de alte necazuri in seara asta , Spun oprindu-ma in drum , făcând contact vizual cu el .
-Ok , spune rece ,și se îndreaptă spre casa mea , luând o înainte .
.......

-Stai sa găsesc cheile , spun căutându-ma in toate buzunarele agitata
-Adică astea ? Spune și zâmbește ironic
-Da, zic și i le smulg din mâna sa deschid usa .

-Vrei un pahar de apa ? Ma întreabă surprinzător nesarcastic
- Da te rog , zic așezându-ma pe scaunul din Bucătărie . Bănuiesc ca ai găsit și telefonul lui Adam o data cu cheile nu?
-In sfârșit și-a găsit și Adam o fata deșteaptă , zice din nou ironic .
-Chiar nu am nici un chef de ironiile tale, cum ii gasim ??
Acesta nu zice nimic doar deschide telefonul și se uita la apeluri , își ridica privirea pentru 2 secunde la mine și îmi zâmbește , Uite așa , zice întorcând telefonul și îmi arată un număr de telefon trecut doar ,, K,,
-Cine este ?
-Dacă îmi aduc bine aminte .. este șeful lor , a celor care i-au răpit .
-Bun și .. ?
-Și acesta sigur a cerut toată familia voastră dar pe tine nu te-au prins , cum ar fi sa audă ca cei mai buni oameni ai lui nu fac treaba buna?
-Deci ma duc cu telefonul și ii ameninț ca le sun șeful ca n-au făcut treaba buna? Ii răspund sarcastic sa-și dea seama ce idee stupida are
-Exact , zice și zâmbește .
-Ești mai prost decât credeam , zic încet
Deodată privirea i se întuneca și ma țintește cu ochii lui care parca trecea prin tot sufletul meu .
-Te-ai supărat ? Îl întreb zâmbind văzând ce fata a pus . Acesta nu schițează nimic , se ridica de la masa și îmi face semn sa plecam .
-Nu zic nimic doar ca sa ii salvam cumva mai repede pe ai noștri și mergem pana in fata casei lui ca sa luam mașina acestuia .
După 15 minute de mers cu mașina intr-o liniște enervanta și o tensiune maxima in mașina , ajungem in fata foștii fabrici .
-Ia asta , intra in sala , uita-te bine unde sunt și fugi spre ei , dacă apare Eric , doar fi enervanta cum ești de obicei , enervează-l , spune-i ca nu este in stare de nimic , in 3 minute fix intru in hala cu întăriri .
-Stai așa, tu sti pana și cum îl cheamă și a trebuit sa ne iei la secție și sa trec prin toate astea ca sa aflu ca tu defapt stii tot? Dacă defapt tu înscenezi asta? Zic țipând , fiind foarte revoltata .
Aaron doar sta și se uita la mine , se uita iar urat și vad cum își ridica mâna și o pune pe maxilarul meu trangandu-ma aproape de fata lui .
-Asta e ultima data când îți suport figurile , acum du-te cu telefonul și fa ce ți-am zis dacă vrei sa-i mai vezi vreodată in viața , spune mai mult mârâind printre Dinți , urmând sa-mi dea drumul din mâna lui .
Urăsc sa fac ce zice dar nu aveam de ales , ii voiam in viața așa da ma duc și intru ușor pe o usa din spate , ma pitesc după un dulap mare de fier și privesc in jur încercând sa vad unde sunt ai mei.nu vad nimic , așa ca înaintez și ma pitesc după următorul perete de unde am in vizor exact scena de care îmi era cel mai frica , Adam , Marius și Robin , legati de scaune si cu bucăți de material in gura , in jurul lor 5 bărbați mari și unul in mijloc vorbind cu ei . Cei 3 erau cu fetele spre mine in timp ce bărbații ce ii păzeau erau cu spatele spre mine , asta dându-mi avantaj .Scena din fata mea îmi făcuse in stomac scârbă și mulți nervi ceea ce îmi venea sa ii omor pe toți de acolo dar nu puteam , după calculele mele trecuseră aproximativ 2 minute asa ca îmi fac Tupeu si ma duc sa le distrag atenția sperând ca Aaron nu m-a mințit . Când am făcut primul pas am făcut contact vizual cu Adam , acesta mărind ochii fiind uimit ca ma vede acolo , acesta începe sa urle și sa se agite pe scaun ca sa atragă atenția către el .
-Mai mai , Eric nu? Spun sarcastic încercând sa nu ma pierd cu firea .
Bărbatul din mijoc se întoarce încet cu fata spre mine și se uita uimit la mine.
-Ce sa vezi , acum peștii intra direct in plasa , nu trebuie sa ii mai prinzi , zice zâmbind apropiindu-se de mine și ma mângâie pe fata , simteam cum inima mi-i lua la fuga , avem o mie de sentimente , de frica , de ura , de scârbă , de nervi , toate combinate și nu puteam face nimic .
Ma dau un pas in spate și ii arat telefonul cu numărul trecut ,, k,, , acesta încetează a rânjii si se repede sa îmi ia telefonul .
-Ce sa vezi , șoarecii cad singuri in capcana mai nou , spun văzându-ui reacția si prind un pic de încredere . Încă un pas si sun , zic si incep sa ii zambesc sarcastic .
Deodată se aude o bubuitura mare , ne uitam toți dinspre locul de unde s a auzit si era doar Adam care a sărit pe scaun foarte tare sa îl rupă si sa se elibereze , in nici 2 secunde au intrat Buluc in sala peste 15 oameni , mari si înarmați , nu știam ce sa fac , in sala se auzeau numai focuri de arme , urechile mi se infundasera de la sunetul asurzitor al gloanțelor.Adam deja era ajutat de Aaron si intrase in lupta cu focurile de arma alaturi de fratele sau .

Vreau sa va mulțumesc mult pentru idei , v-am citit toate comentariile și mesajele , din păcate nu pot Răspunde la toate și de multe ori nu îmi apar dar acest  capitol  sper sa va placa și țin sa-i mulțumesc lui @Diutza66 pentru ca acest capitol a fost inspirat și din ideile ei ,voi incerca pe parcurs sa integrez și ideile celorlalți pentru ca toate sunt interesante dar trebuie sa le găsesc locul in ordine cronologica , sper sa va placa Capitolul , puteți sa lăsați in continuare dacă vreți idei și nu uitati de pareri ❤️❤️❤️

AdamUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum