PARTEA A IV-A

19 5 2
                                    

- Ți-am desenat chipul în neștire...
Ore, ore. Ca un nebun
Uitând de mine,
Făcând din tine
Propria existență.

Ore. Ore. Ore.
Nopți de utopie -

Decât să te marginalizezi,
Mai bine mă lezez.

Căci haosul mi-e casă, unde durerea apasă ca o pană de corb pe care ne gâdilăm buzele amândoi. Ne îmbrățișăm, și ne mărturisim păcatele: am mințit dragostea. Ne-am vândut minciuni. Ne-am crezut nedemni, eram nebuni.

Mereu Cu Destinația Pierdută Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum