Nascuta fara ingeri

3.6K 131 13
                                    

Eu sunt innebunita dupa fenomenele paranormale si tot ce tine de 'lumea' asta... Nu sunt genul de om care sa ma sperii atunci cand aud o poveste dar e altceva cand o simt pe pielea mea. Aveam probleme mari cu somnul reuseam sa nu dorm cate 3 zile si cand ma bagam in pat dormeam doua zile, ma uitam in oglinda si ma simteam ca un zombii. Intr-o seara m-am bagat in pat nervoasa ca nu reusesc sa dorm bineinteles ca m-am foit 2 ore pana intr-un final:somn de voie... Toate bune si frumoase pana ma trezesc intr-e vis si realitate privindu-ma in pat cum dorm. State-am la marginea patului privindu-ma in pat de parca sufletul imi parasise corpul. In noaptea aia aveam o cana de apa pe noptiera de langa pat si foindu-ma am varsat-o. Pot sa spun ca am vazut toata scena Eu langa pat privindu-ma si eu in pat varsand cana cu apa. Ma trezesc dimineata poate chiar la ora 16:00 ca pentru mine era dimineata, si imi aduc aminte de cele intamplate.Am luat-o ca pe o iluziue ceva psihologic, imaginar. Am pus seama pe faptul ca imi dereglasem somnul si totodata si organismul. Dupa 2 zile, dormind, ma trezesc in mijlocul noptii paralizata nu puteam sa scot un cuvant nu puteam sa ma misc ceva imi tipa in urechi. Imi vad motanul in fata mea ma mirosea de parca simtea ca ceva e in neregula cu mine si cand se da la o parte o zaresc pe ea.... O fetita care ma privea de pe marginea patului ma uitam la ea si ea la mine ma chinuam sa tip si nu reuseam nu intelegeam nimic. Doar statea acolo si ma privea semana atat de mult cu mine cand eram mica. Cand m-am trezit i-am povestit mamei crezand ca este doar un cosmar. M-a sfatuit sa merg la biserica sa ma rog si asa am facut. Dupa 3 zile am stat de vorba cu un preot m-am descarcat ma simteam altfel...

Desi nu sunt adepta mersului la biserica pentru ca, in conceptia mea biserica este doar un idol. Asa ca raman cu credinta mea acasa. In acea seara m-am rugat si m-am bagat la som dar, fara nici un rost toate rugaciunile mele... In fiecare seara acelasi si acelasi lucru ajunsesem sa fug in lacrimi peste maicamea in pat. Seara de seara ma rugam o jumatate de ora nu mai puteam 2 luni de zile, nu intelegeam cine e si ce vrea ma speria faptul ca ma privea in intunericul ala si nu imi facea nimic doar ma privea cum ma chinui sa tip si nu reuseam. Pana cand m-am trezit cu maicamea intr-o noapte peste mine zicandu-mi ca si ea a inceput sa pateasca la fel. Asta mi-a pus capac. Cand m-am trezit primu lucru care l-am facut am inceput sa ma documentez am tinut-o toata ziua asa. A venit seara si eram toata un vulcan de nervi care vroia sa explodeze. In aceea seara nu am mai facut nici o rugaciune vazand ca nu au nici un efect am zis ca in seara aia o las balta cu rugaciuni, lumanari si bla bla bla.... Si ce sa vezi m-am trezit mai bine ca niciodata in seara respectiva nu am mai avut astfel de patanii si realizam ca atunci cand dorm fara ca macar sa-mi fac o crucea, dormeam perfect. De parca chestia de ma privea se enerva atunci cand eu ma rugam.... Trecuse o luna si deja imi revenisem si cu somnul totul perfect. Plecasem cu mama intr-o vizita de 3 zile pe la bunici si ce imi vine mie avand 2 case in curte, sa dorm singura in casa cea mare, cea renovata, care tin sa mentionez ca are 6 camere si o constructie foarte ciudata in care esti nevoit sa treci prin toate camerele ca sa ajungi unde vrei e ca un labirint ciudat.

Ai mei se bagasera la somn si am plecat in cealalta casa sa dorm singura. Stand cu telefonul in mana am zarit o lumina afara care trecea cu o viteza colosala pe cer si ies repede sa vad ce e dar cand am iesit lumina nu se mai vedea. Intru in camera gandidu-ma ca era un avion evident prea penibila ideea. Ma asez in pat linistita. Dupa 2 minute ma trezesc cu usa care se afla la picioarele mele ca se tranteste de pat de parca cineva o deschisese cu forta. M-am ridicat repede sa o inchid apoi m-am asezat in pat cu inima cat un purice, eram atenta pana si la respiratia mea. Si cand sa cred ca totul sa sfarsit aud pasi in casa, nu realizam nici macar din care camera se aude. Ma gandeam doar la faptul, cum cacat reusesc sa trec prin alte 2 camere ca sa ies din casa. Nu am reactionat nicicum cand am auzit pasii am stat linistita ascultand in continuare. Ma ridic usor din pat de parca nu vroiam sa trezesc pe cineva si dintr-o data aud pasi cum fug spre mine atunci a fost momentul cand am liat-o la fuga mancand pamantul. M-am dus si am trezito pe bunica povestindu-i si intreband-o daca a murit cineva in casa respectiva si mi-a spus ca nu. Casa fusese construita dupa ce strabunica mea murise. Nu avea nici o legatura. Am lasat lucrurile asa incepusem sa cred ca o iau razna dar nu vroiam sa fac nimic in privinta asta. Reusisem sa-mi gasesc in strainatate de munca bucuroasa ca scap de tot calvarul am plecat cu iubitul meu si cu o prietena. Ne-am luat un apartament in chirie locuind toti trei. Dupa aproximativ 2 saptamani ma trezesc noaptea nelinistita de parca ceva vroia sa ma trezeasca si imi arunc privirea catre usa care era deschisa si observ un barbat care statea rezemat de usa si ma privea dar care in fractiune de secunda a disparut. M-am trezit dimineata si nu am povestit nimic nici iubitului mei nici prietenei mele stiind ca ea este deja prea slaba de inima ca sa o mai sperii cu vreo prostie de a mea.

Dupa 2 zile intorcandu-ma de la munca dimineata cu prietena mea imi spune iubitul meu ca iesise seara trecuta cu prietenii la o bere si cand s-a intors a gasit becul aprins pe hol si ca e fer convins ca la stins. Atunci i-am povestit ce patisem eu cu 2 seri in urma si l-am rugat sa nu ii spuna prietenei mele despre asta. Zis si facut toate bune si frumoase pana cand dupa ceva timp prietena mea vine si imi spune : '' Uite ce e nu stiu ce e in apartamentul asta poate a murit cineva haide sa cautam alta casa. Eu aseara m-am trezit, te-am strigat dar nu mai auzit dar m-am trezit in pat cu diavolu, l-am privit in ochi si simteam cum ma lasa fara aer, am reusit sa zic Tatal Nostru si asa m-a lasat. E a doua oara cand mi se intampla de cand stam aici ''. Am ramas fara cuvinte si iam povestit ce patisem si eu si iubitul meu stiind ca o sperii mai rau dar eram constienta ca trebuie sa ne ajutam cumva. Deja pana a doua zi stiam tot ce e de stiut stiam ca eu sunt de vina indiferent unde plecam ceva era cu mine. Aveam in plan ca a urmatoarea zi sa merg la biserica sa povestesc tot unui preot sa-mi spuna ce e cu mine. Venise seara si a doua zi dimineata trebuia sa ma trezesc sa plec la biserica, stand in pat cu telefonu in mana o vad pe prietena mea ca izbucneste intr-un plans haotic nu reusea nici macar sa-mi spuna ce are pana o aud ca zice '' E AICI, EL E AICI SE PLIMBA DINTR-UN COLT AL CAMEREI IN ALTUL SI MERGE IN SPATELE TAU INDIFERENT UNDE TE DUCI '' Nici nu avea rost sa ii pun intrebarea tampita '' CINE? '' Ca mi-am dat seama... Am prins-o de mana si i-am spus Tatal Nostru pentru ca ea nu reuse. Si mi-am atintit privirea in cel mai intunecat colt al camerei. Am simtit cum ma trece un fior in tot corpul si simteam o ura de nedescris aveam atata ura pe EL... Nu am mai dormit in seara aia si am reusit sa vorbesc cu cineva mult mai documentat ca mine si mi-a spus ca EL incearca sa ma posede dar nu reuseste asa ca incearca sa ma innebuneasca.

Folosind persoanele dragi pana cand o sa cedez si o sa ma ofer pe '' tava''. Amintindu-mi ca de mica am avut probleme de genu, la nasterea mea eu '' trebuia'' sa mor medici nu-mi dadeau sanse la viata asa ca mama sa dus la un preot si el ia spus mamei mele ca eu sunt nascuta fara ingeri si cu toate pacatele mamei mele. Dar ce pacate putea sa aibe mama mea de eu trebuia sa trec prin chestiile astea!? Preotul mia botezul in spital spunandui mamei mele ca macar o sa mor botezata a doua zi dupa botez am fost ca '' noua'' mi-am revenit ca prin minune. Dupa ce am crescut mama mi-a povestit ca atunci cand ma nascusem noi locuiam intr-o garsoniera pe care o cumparase de la o femeie care avea cancer in ultima faza. Nici la noi nu erau toate roz numai necazuri. Intr-o zi sa hotarat sa mareasca garsoniera spargand peretele dintre terasa si camera. Gasise o bucata de material cu sange si un cutit in beton. Dupa 3 saptamani mama sa gandit sa vanda garsoniera. Cel care a cumparato a murit dupa 5 luni si azi dupa 18 ani cand trec pe acolo vad aceleasi perdele prafuite de cand locuiam noi. Nu sta nimeni si oricine e doritor sa o cumpere se razgandeste intre timp. De cand m-am nascut au inceput toate si nici nu o sa inceteze vreodata m-am obisnuit cu gandul asta. Poate candva o sa aflu si raspunsul la intrebarea - De ce? De ce eu?


Legende de GROAZAUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum